Ce verificăm?

Rata deprivării materiale și sociale severe.

Verificare

În fiecare an, Institutul Național de Statistică (INS) publică rapoarte despre dimensiuni ale incluziunii sociale în România. În aceste rapoarte este explicat cum se măsoară rata sărăciei și rata deprivării materiale și sociale severe. 

Sărăcia și deprivarea materială

Potrivit INS, sărăcia este situația în care se află persoanele ale căror venituri sunt atât de scăzute, încât le este imposibilă atingerea unui standard de viață considerat acceptabil, care se confruntă cu dezavantaje multiple legate de șomaj, venituri mici, condiţii de locuit precare, îngrijirea inadecvată a sănătății și bariere în accesul la învățământ, cultură, sport și petrecerea timpului liber.

În schimb, deprivarea materială și socială se explică prin condițiile materiale și sociale de viață ale persoanelor și nu direct pe veniturile acestora. Sunt 13 componente sociale la care cetățenii trebuie să aibă acces. Dacă minim cinci din acestea nu este îndeplinită, se consideră că persoana trăiește în deprivare materială și socială.

Cele 13 componente considerate esenţiale pentru un trai decent sunt: 

1. capacitatea de a face față cheltuielilor neprevăzute
2. capacitatea de a putea plăti o săptămână de vacanță pe an
3. capacitatea de a achita la timp, fără restanțe, a chiriei, ipotecii sau a unor facturi la utilități
4. asigurarea unei încălziri adecvate a locuinţei;
5. consumul de carne, peşte sau echivalentul vegetarian cel puţin o dată la 2 zile
6. accesul la un autoturism pentru uz personal
7. înlocuirea mobilei uzate
8. accesul la internet acasă, în scop personal
9. înlocuirea hainelor vechi/uzate cu altele noi
10. deținerea a cel puțin două perechi de încălțăminte (inclusiv o pereche pentru orice vreme)
11. cheltuirea unei sume oarecare de bani, în fiecare săptămână, pentru propria stare de bine
12. participarea în mod regulat la activități de petrecere a timpului liber
13. întâlnirea cu prietenii/familia acasă sau în altă parte, cel puțin o dată pe lună, pentru a bea sau mânca împreună

În anul 2021, nu a îndeplinit cel puțin 5 din aceste condiții 34,5% din populație, aproximativ 6,6 milioane persoane. Numărul românilor aflați în această situație a crescut în anul 2022 la 6,9 milioane persoane, adică 36,4% din populație.

Datele pentru anul 2023 nu au fost încă publicate de INS, dar conform Eurostat rata deprivării materiale și sociale a scăzut la 31,4%. 

Rata deprivării materiale și sociale severe

Deprivarea materială și socială severă, la care se referă ministrul Câciu, este cazul persoanelor și familiilor care nu-şi pot permite cel puţin 7 din cele 13 elemente de mai sus.

Datele Eurostat arată că în 2021 erau încadrate în această situație 4,410 milioane de persoane (23,1%), iar numărul a scăzut la 3,739 milioane de persoane (19,8%) în anul 2023. Diferența este, într-adevăr, de 671.000 de oameni, așa cum menționează ministrul Adrian Câciu. 

Asta nu înseamnă însă că situația este una bună. Nu este de neglijat nici faptul că România are cea mai mare rată privind persoanele aflate la risc de sărăcie și excluziune socială (32%) din Uniunea Europeană, fiind peste media europeană (21,4%).

Concluzie

Declarația ministrului Adrian Câciu este adevărată. Rata deprivării materiale a scăzut în 2023, însă este important de menționat faptul că numărul persoanelor încadrate în această situație rămâne în continuare ridicat și că România are cel mai mare procentaj de persoane aflate la risc de sărăcie și excluziune socială din UE.