Ce verificăm?

Care sunt cele 26 de spitale la care se referă Kelemen Hunor ?

Dacă în Legea Bugetului pe anul 2024 figurează finanțarea pentru cele 26 de spitale.

Verificare

În ianuarie 2023, spitalele la care face referire deputatul Kelemen Hunor au fost incluse în PNRR pentru a primi finanțare. Însă, în septembrie 2023, premierul Marcel Ciolacu a declarat că a solicitat modificarea listei proiectelor din PNRR (detalii aici și aici). 

A fost vorba despre retragerea finanțării pentru componenta Sănătate, adică exact cea care viza renovarea și modernizarea spitalelor. În locul acesteia, premierul României a solicitat introducerea unui proiect din domeniul energiei electrice. Reformele și investițiile din acest capitol nou sunt legate de sporirea producției de energie verde, îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și consolidarea competențelor forței de muncă din domeniul producției de energie verde.

Ulterior, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a susținut că unitățile spitalicești se vor moderniza, însă nu cu bani din PNRR, ci cu fonduri pe care România le-a accesat de la Banca Europeană pentru Investiții.  

În ianuarie 2023, Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de act normativ prin care România urma să se împrumute de la Banca Europeană pentru Investiții. 

La acel moment, documentul menționa că țara noastră nu poate accesa fonduri europene pentru aceste spitale, pentru că nu se încadrează în condițiile stabilite prin POS 2021-2027.

„(…) urmare a analizării de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației împreună cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a posibilității finanțării acestor obiective prin POS 2021-2027 s-a constatat că investițiile respective nu concură la atingerea obiectivelor acestui program operațional.

Cele două proiecte constau în lucrări de investiții (reabilitări, extinderi, consolidări, reabilitări capitale, modernizări, dotări etc.) aferente a 26 de unități spitalicești din județele Bacău, Bihor, Brașov, Călărași, Constanța, Covasna, Dolj, Harghita, Giurgiu, Neamț, Olt, Prahova, Teleorman și Municipiul București, în valoare totală de aprox. 1.440 milioane lei.

Se estimează că Proiectele se vor finaliza în 2025. Datele finale de disponibilizare a împrumuturilor sunt de până la 36 de luni de la data semnării Contractului de finanțare, în cazul împrumutului în valoare de 87 milioane Euro, respectiv 48 de luni de la data semnării Contractului de finanțare, în cazul împrumutului în valoare de 123,6 milioane Euro”, se arăta în  expunerea de motive a proiectului.

Totuși, proiectele fuseseră deja aprobate de Comisia Europeană, din moment ce se regăseau în varianta aprobată a PNRR.

În 16 martie 2023, pe site-ul Băncii Europene pentru Investiții a fost postat un comunicat în care se anunța că România va beneficia de o investiție de peste un miliard de euro, care vizează reabilitarea a 26 de spitale și unități medicale mai mici din țară.  Cu toate acestea, în Legea nr. 421 din 28 decembrie 2023, care stabilește bugetul de stat pe anul 2024, fondurile destinate spitalelor nu figurează la niciun capitol și în nicio anexă.

De asemenea, în bugetul Ministerul Sănătății pe 2024, aprobat de Ministerul Finanțelor Publice, și nici în anexele acestui document nu este cuprinsă nicio investiție care să vizeze vreo unitate medicală dintre cele 26 la care se referă Kelemen Hunor. Pentru a vedea dacă Ministerul Sănătății are un buget alocat sau o prevedere de fonduri pentru reabilitarea celor 26 unități medicale am făcut o solicitare de presă să aflăm ce se va întâmpla cu lucrările preconizate la unitățile medicale menționate, inițial, în lista de investiții prin PNRR. 

Răspunsul ministerului a fost următorul: 

„Toate obiectivele prevăzute în cadrul apelului Componenta 12: Investiția specifică: I2.1 – Infrastructură spitalicească publică nouă și Investiția specifică: I2.2 – Echipamente și aparatură medicală au fost aprobate și au fost încheiate contracte de finanțare.

Având în vedere decizia privind diminuarea alocărilor aferente investițiilor finanțate din componenta de grant, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 241/2021 – prin actualizarea calculului prevăzut la articolul 11 alineatul (2) din cadrul Regulamentului 2021/241 privind MRR, Ministerul Sănătății, împreună cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene depune eforturi pentru identificarea surselor de finanțare în vederea acoperirii diminuărilor de fonduri survenite în implementarea PNRR.”

În paralel am cerut explicații și de la reprezentanții Băncii Europene pentru Investiții (BEI). Am întrebat care sunt spitalele ce beneficiază de finanțare, cum au fost selectate, ce clauze apar în contractul de finanțare, care este stadiul fondurilor alocate și cum sunt gestionate acestea.

În replică, reprezentanții BEI au formulat următorul răspuns:

„1. Spitalele care beneficiază de finanțare pentru reabilitare au fost selectate de Ministerul Dezvoltării Regionale din România, promotorul proiectului. Aceste spitale au fost alese pe baza unor criterii menite să îmbunătățească infrastructura de sănătate în România. Pentru mai multe detalii cu privire la procesul de selecție, vă recomand să contactați Ministerul Dezvoltării Regionale pentru o perspectivă mai detaliată.

2. Contractul de finanțare pentru reabilitarea spitalelor cuprinde diverse clauze menite să asigure utilizarea transparentă și eficientă a fondurilor. Deși specificul poate varia de la un proiect la altul, ele includ, în general, prevederi pentru termenele proiectului, alocarea bugetului, standardele de calitate și mecanismele de supraveghere. Pentru o prezentare detaliată a clauzelor incluse în acordul de finanțare, vă rugăm să consultați Ministerul Finanțelor, entitatea care supraveghează debursarea și gestionarea fondurilor.

3. Din ianuarie 2024, o parte semnificativă din fondurile alocate a fost decontată, marcând o piatră de hotar în avansarea proiectelor de reabilitare. Plata, care s-a ridicat la 60 de milioane de euro, semnifică un progres tangibil în faza de implementare. De gestionarea acestor fonduri se ocupă de Ministerul Finanțelor. Pentru actualizări specifice privind gestionarea fondurilor și progresul proiectului, Ministerul Finanțelor rămâne principalul punct de contact.

În concluzie, sunt 26 de spitale în 16 județe: Bacău, Bihor, Brașov, București, Constanța, Covasna, Dolj, Harghita, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Olt, Călărași, Giurgiu, Teleorman, care beneficiază de creditul total în sumă de 210,6 milioane EUR, din care 60 milioane EUR au fost plătite în ianuarie 2024”, au transmis reprezentanții BEI.

În iunie 2023, a intrat în vigoare Legea 159/2023 pentru aprobarea Contractului de finanțare – Răspunsul sectorului public din România la COVID-19 – dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București la 15 decembrie 2022 și la Luxemburg la 19 decembrie 2022, și a Contractului de finanțare – Răspunsul sectorului public din România la COVID-19 II – dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București la 15 decembrie 2022 și la Luxemburg la 19 decembrie 2022) prin care au fost dirijați banii de la BEI către unitățile spitalicești.

Potrivit unui răspuns al Ministerului Finanțelor pentru Factual.ro vor primi finanțare 26 de unități spitalicești. Însă, spitalele cuprinse în lista inițială de finanțare prin PNRR nu sunt aceleași cu cele finanțate prin împrumutul de la BEI. Cu alte cuvinte, spitalele care ar fi trebuit să primească fonduri din PNRR nu vor beneficia de banii împrumutați de statul român de la BEI.

Concluzie

Declarațiile făcute de Kelemen Hunor sunt adevărate. În Legea bugetului de stat pe anul 2024 nu figurează niciun fond pentru unitățile spitalicești care ar fi trebui să fie modernizate și renovate, inițial, prin PNRR, și, ulterior, prin fondurile acordate de Banca Europeană pentru Dezvoltare.