Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
Într-un interviu live pentru DC News, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu a spus că 2.000 de polițiști din FRONTEX vor întări securitatea la granițele maritime și aeriene ale României și Bulgariei în cadrul aderării la spațiul aerian Schengen (Air Schengen).
De asemenea, acesta a mai menționat că mai mulți ofițeri austrieci cu experiență în verificarea documentelor vor asista autoritățile de frontieră din țara noastră, la Aeroportul Internațional ,,Henri Coandă” din Otopeni, București:
„Sunt ofițeri care sunt veniți din toate polițiile membre Frontex, inclusiv România, avem peste 2.000 de oameni, polițiști, care activează în Frontex la ora asta și care să ajute la protecția frontierei.” (minutul 35:41)
Acesta a mai spus că scopul ofițerilor austrieci este acela de a oferi ajutor polițiștilor de frontieră români, iar aceștia nu vor putea să controleze efectiv documentele călătorilor care trec prin puncte de control:
,,(…) atunci când un polițist de frontieră român ia un act de identitate în mână, un pașaport, se uită la el și i se pare că e ceva ciudat, dar totuși nu e sigur dacă e un fals, e o persoană substituită, ai un document expirat și corectat, deci tot un fals, până la urmă, se consultă cu specialistul, colegul austriac care e lângă el și îi spune: uită-te și tu la acest buletin. (…) (minutul 36:14)
Care nu neapărat… din când în când e consultat, că știu și românii să facă treabă, dar unde-s cazuri, falsuri mai bine executate și sunt mai greu de depistat, se consultă între ei, verifică în baza de date, cel austriac vorbește cu ai lui, acasă. E mai simplu, da?
Dar și noi facem treaba asta, sunt ofițeri români, experți în documente false, în depistarea lor, care activează la ora asta pe linia Frontex, în alte frontiere. Anual se întâmplă lucrul ăsta” (minutul 36:55).
Ministrul a încercat, în acest fel, să explice că este vorba despre o procedură uzuală.
Dacă prezența polițiștilor austrieci pe aeroporturile din România, în contextul AirSchengen, este un lucru uzual.
Pe 30 decembrie 2023, România și Bulgaria au fost incluse în spațiul Schengen aerian și maritim. Controalele la aceste granițe vor înceta din martie 2024.
Guvernele din București și Sofia vor continua negocierile pentru aderarea completă la spațiul european de liberă circulație, incluzând eliminarea controalelor vamale la granițele lor terestre cu alte țări membre UE.
Conform unei declarații comune ale guvernelor României, Bulgariei și Austriei, cele 3 state au convenit în „detașarea de consilieri în documente (inclusiv consilieri austrieci) pentru zborurile relevante la aeroporturi din Bulgaria și România; verificări la fața locului la sosirea în Austria în consecință cu dreptul Uniunii.”
Practic, acest acord face referire explicit la faptul că la aceste granițe, polițiști austrieci, experți în verificarea de documente, vor fi trimiși prin intermediul FRONTEX .
Colaborarea dintre România și Austria când vine vorba despre Schengen, cooperarea există încă din 2010, atunci când țara noastră a operaționalizat schimbul de date ADN cu AUSTRIA.
Conform unui articol de pe site-ul ETIAS, un sistem digital pentru vizitatorii scutiți de viză din spațiul Schengen, România, Bulgaria și Cipru, care urmează să fie implementat în 2025, indică integrarea treptată a României în spațiul Schengen, inclusiv noi reguli privind controlul de securitate și documente.
Articolul mai precizează faptul că:,,Colaborarea României cu Austria semnalează, de asemenea, obiectivul politicii de imigrare a UE de a echilibra securitatea cu facilitarea călătoriilor autorizate.
În timp ce noul sistem ETIAS și desfășurarea ofițerilor Frontex vor restricționa intrarea ilegală, cetățenii UE vor continua să beneficieze de acces la Schengen fără viză.
Integrarea treptată a statelor membre mai noi permite o tranziție către acest echilibru unificat de securitate și mobilitate autorizată în întreaga UE.
Odată ce Bulgaria și România vor realiza integrarea deplină în spațiul Schengen, aceasta va marca o altă piatră de hotar în calea UE către politici interne armonizate de imigrație și călătorii fără frontiere.”
Într-un răspuns pentru Factual, Comisia Europeană a declarat că această decizie, convenită prin declarația comuna a celor trei guverne, menționată anterior, este o „măsură de sprijin” și că „responsabilitatea efectuării controalelor necesare la frontierele externe rămâne Bulgariei, respectiv României.”
Conform Codului Granițelor Schengen, statele membre pot coopera în scopul controlului frontierelor, toate aceste operațiuni trebuind să fie gestionate de Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operaționale la Frontierele Externe ale Statelor Membre.
De asemenea, conform primului alineat al articolului 17, capitolul 3 din Codul Granițelor Schengen, ,, Statele membre se asistă reciproc și mențin o cooperare strânsă și constantă în vederea realizării efective a controlului la frontieră, în conformitate cu articolele 7-16. Ele fac schimb de toate informațiile relevante”.
Autoritățile din diverse țări europene au colaborat prin Sistemul de Informații Schengen (SIS) în situații cum ar fi răpiri de persoane sau persoane date în urmărire generală.
De exemplu, în 2021, autoritățile din Irlanda și Polonia au colaborat într-un caz în care un cetățean polonez, căutat pentru o crimă din 2015, a fost subiectul unei alerte de arestare SIS pentru predare sau extrădare.
Într-o singură zi, Biroul SIRENE polonez a răspuns alertei SIS irlandeze, confirmând că subiectul era închis în Polonia, executând o pedeapsă pentru o altă infracțiune.
Alte țări membre Schengen, asemănător României și Bulgariei, au eliminat treptat controalele vamale. De exemplu, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia au semnat tratatul de aderare la spațiul comunitar pe 16 aprilie 2003.
Acestea au eliminat controalele vamale la granițele terestre și maritime pe 27 decembrie 2007 și în aeroporturi pe 30 martie 2008.
În cazul Croației, acordul de aderare la UE a fost semnat în 9 decembrie 2011, iar oprirea controalelor de la granițele terestre a avut loc în 1 ianuarie 2023, respectiv a celor aeriene în 26 martie 2023.
În 2007, înainte ca mai multe țări să elimine controalele la granițele terestre și maritime, a avut loc o situație similară în care operațiunea “NIRIS” viza oprirea migrației ilegale dinspre China și India prin Marea Baltică.
Această operațiune a inclus controale la punctele de trecere a frontierei în aeroporturi și porturi din Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Norvegia și Polonia, conform Raportului General al Frontex din 2007.
Asemănător cu situația actuală a României, pentru operațiunea respectivă, Finlanda, Polonia, Norvegia și Suedia au primit polițiști experți în verificarea documentelor din Spania, Belgia, Lituania, Suedia și Estonia prin intermediul Frontex.
Un exemplu mai recent de o astfel de operațiune comună este cea care a avut loc între februarie 2022 și ianuarie 2023, în care țări perecum Franța, Suedia, România, Belgia sau Germania, alături de Europol, au oferit asistență poliției portuare din Rotterdam, Olanda.
Operațiunea a vizat întărirea securității granițelor și colaborarea mai eficientă între autoritățile naționale, printre altele, în cadrul operațiunii fiind capturate 2.400 kg de heroină și 800 kg cocaină.
Practic, scopul acestor operațiuni ale Frontex este de a gestiona frontierele externe ale UE și de a combate criminalitatea transfrontalieră, așa cum este stipulat și pe site-ul oficial al organizației.
Afirmațiile lui Cătălin Predoiu sunt adevărate. Controalele ofițerilor austrieci, care vor fi făcute pe aeroporturile din România, sunt legale și se încadrează în normele Schengen, fiind o procedură uzuală, cooperarea având loc sub umbrela Frontex.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.