Ce verificăm?

Cum se compară prețurile la gaz și energie electrică din România cu cele din țările Uniunii Europene ?

Care a fost evoluția prețurilor la gaze și energie electrică în ultimii ani în România și UE ?

Care este datoria statul român către furnizorii de gaz și energie electrică ?

Verificare

Are România cele mai mari prețuri din UE la gaz și energie electrică? 

Statisticile privind prețurile la gaz și energie electrică în țările UE sunt publicate de Eurostat și compară prețurile contractuale, care includ taxele, impozitele și TVA, încheiate între furnizori și  consumatorii casnici și non-casnici. Acest aspect este important, întrucât oferă o comparație între prețurile reale, iar nu cele compensate/plafonate, pe care le plătește efectiv consumatorul. Diferența de preț între prețul contractual și cel plafonat este achitată furnizorilor de către statul român. 

Cele mai recente informații Eurostat sunt la nivelul primului semestru al anului 2023 (primele 6 luni ale anului trecut, n.red.). Raportul oferă informații atât despre consumatorii casnici, cat si cei non-casnici.

Vom analiza cele mai recente date disponibile, precum și evoluția prețurilor pentru consumatorii casnici pe ultimii 4 ani, luând anul 2019 drept referință pentru un an tipic anterior instalării crizei energetice.

Care a fost evoluția prețurilor medii în UE în prima jumătate a lui 2023? 

Conform Eurostat, în perioada respectivă, prețul mediu UE al energiei electrice pentru consum casnic a înregistrat o creștere comparativ cu aceeași perioadă din 2022, de la 25,3 euro/100 kWh la 28,9 euro/100 kWh. Prețul mediu plătit pentru gaze în UE de consumatorii casnici a crescut, de asemenea, de la 8,6 euro/100 kWh la 11,9 euro/100 kWh. Raportul afirmă că, la nivel european, deși atât taxele aplicate, cât și prețurile fără taxe la electricitate și gaz au fost în scădere, prețurile finale contractuale au fost cele mai mari înregistrate de Eurostat. Acest lucru se explică prin aceea că unele state și-au retras din măsurile de sprijin, cum ar fi Olanda. În România, măsurile de sprijin nu au scăzut pe parcursul anului 2023, astfel că explicația trebuie să fie alta. 

Care au fost prețurile la gaz în UE în prima jumătate a lui 2023?

Potrivit Eurostat, prețurile contractuale la gaz pentru consumatorii casnici au crescut pretutindeni în UE, cu excepția a 3 țări (Italia, Croația, Estonia).

Cu un preț mediu la gaz de 0.1431 euro/KWh, România s-a clasat pe locul 6 în topul țărilor UE cu cel mai scump gaz pentru consumatorii casnici. Acest preț este cu 20.5% mai mare decât media UE de 0.1187 euro/KWh. Țări cu gaz mai scump decât al României sunt Olanda, Suedia, Danemarca, Austria și Irlanda. La capătul celălalt al spectrului, Croația și Ungaria au avut cele mai mici prețuri din UE, de 0.041 euro/KWh și 0.0337 euro/KWh. Comparând cu prețul din Ungaria, care este cel mai mic din UE, românii plătesc de 4.24 ori mai mult. 

România a avut a 2-a cea mai mare creștere a prețurilor la gaze (+133.8 %) din prima jumătate a anului 2023 comparat cu aceeași perioadă din anul precedent, situându-se între Letonia (139.2 %) și Austria (103.4 %). 

*Sursa: Eurostat. (Modificări ale prețurilor la gaze, calculate procentual, în moneda națională a fiecărui stat al UE, constatate pentru semestrul 1 al anului 2023, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent)

În urma calculării prețurilor la gaz, ca standard sau paritate a puterii de cumpărare (PPS), consumatorii casnici din România plătesc cel mai mult pentru gaz dintre țările din UE, la o valoare de 28.83 PPS per 100 KWh. România este urmată de Olanda (21.12 PPS) și Portugalia (16.45 PPS). Cele mai joase prețuri exprimate ca PPS sunt cele din Ungaria (5.1 PPS) și Croația (6.2 PPS).

*Sursa: Eurostat. 

Care a fost evoluția prețurilor la gaz din 2019 până în prima jumătate a lui 2023? 

În cele ce urmează, vom compara evoluția prețurilor la gaz pentru consumatorii casnici din România, media UE, precum și cu țările care în prima jumătate a anului 2023 au avut prețuri mai mari decât România (Olanda, Suedia, Danemarca, Austria și Irlanda) și cu țările care au cele mai mici prețuri din UE (Ungaria, Croația). Evoluția o vom urmări pornind din anul 2019, un an considerat tipic pentru perioada dinaintea declanșării crizei energetice în a doua jumătate a anului 2021. 

*Sursa: Eurostat. (Comparație între prețul mediu din UE al gazului pentru consumatorii casnici, prețul din România, țările UE cu tarife mai ridicate decât România (Olanda, Suedia, Danemarca, Austria și Irlanda), precum și din țările UE cu cel mai ieftin gaz din UE (Ungaria și Croația)).  

Datele Eurostat ne arată că:

1. România a avut prețuri la gaz pentru consumatorii casnici similare cu cele mai ieftine două țări, Croația și Ungaria, până la declanșarea crizei energetice, la valori cu mult sub media UE. Odată cu declanșarea crizei energetice, în semestrul 2 al anului 2021, prețurile din România au început să crească, depășind media UE la jumătatea semestrului 1 al anului 2022. Din 2019 și până în 2023, prețul la gaz pentru consumatorii casnici din România a crescut cu 412% (în condițiile în care prețurile nu sunt actualizate cu rata inflației). Ungaria și Croația au avut doar creșteri nesemnificative ale prețurilor. 
2. Suedia și Olanda, țările cu gazul cel mai scump din UE, aveau și la nivelul anului 2019 cele mai mari prețuri, pentru ca, în timpul crizei energetice, prețurile să se dubleze. 
3. Danemarca, Austria și Irlanda aveau, înainte de criza energetică, prețuri apropiate de media UE, care s-au dublat odată cu începerea crizei energetice. 

Concluzia este că România, dintre toate țările analizate, a pornit în 2019 de la cele mai mici prețuri la gaz din UE, și a avut apoi cea mai mare escaladare a prețurilor la gaz în termeni de multiplicare a prețului din 2019. 

Care au fost prețurile la electricitate în UE în primul semestru al lui 2023?

Potrivit Eurostat, prețul plătit pentru electricitate de consumatorii casnici din România se clasează pe locul 3 în rândul celor mai mari prețuri din UE (0.4199 euro/KWh), după Olanda (0.4750 euro/KWh) și Belgia (0.4350 euro/KWh). Pe locul 4 se clasează Germania (0.4125 euro/KWh). Media UE a prețurilor la electricitate a fost 0.2890 euro/KWh. 

Astfel, consumatorii casnici din România au plătit un preț cu 45,29% mai mare decât media EU. Cele mai mici prețuri din UE le-au plătit Bulgaria (0.1137 euro/KWh) și Ungaria (0.1161 euro/KWh) .

România a înregistrat și a 3-a cea mai mare creștere (+77.3%) a prețurilor din prima jumătate a anului 2023 comparat cu perioada precedentă din 2022, după Olanda (+953.2 %), care a renunțat la subvenții și și-a dublat taxele, și Lituania (+87.8 %). Țările care au înregistrat cele mai mari scăderi au fost Danemarca (-16.3 %) și Spania (-40.6 %). Modificările de preț au fost calculate în moneda națională.

Dacă avem în vedere prețurile la electricitate calculate în termeni de standard sau paritate a puterii de cumpărare, românii plătesc cea mai scumpă energie electrică din UE, respectiv 76 PPS, urmați la mare distanță de Cipru.  

*Sursa: Eurostat. 

Care a fost evoluția prețurilor la electricitate din 2019 până în prima jumătate a lui 2023? 

La fel ca pentru gaz, vom compara evoluția prețurilor la energie electrică pentru consumatorii casnici din România cu media UE, precum și cu țările care în prima jumătate a anului 2023 au avut prețuri mai mari decât România (Olanda și Belgia) și cu țările care au cele mai mici prețuri din UE (Ungaria, Bulgaria). Evoluția o vom urmări pornind din anul 2019, un an considerat tipic pentru perioada dinaintea declanșării crizei energetice în a doua jumătate a anului 2021. 

*Sursa: Eurostat. (Comparație între prețul mediu din UE la electricitate pentru consumatorii casnici și prețurile din România, țările UE cu tarife mai ridicate decât România (Olanda și Belgia), precum și din țările UE cu cea mai ieftină electricitate din UE (Ungaria și Bulgaria)).  

Potrivit acestor statistici:

1. România a avut prețuri la electricitate semnificativ mai mici decât media UE și cu 20-50% mai mari decât cele mai ieftine două țări, Ungaria și Bulgaria, până la declanșarea crizei energetice, când s-a apropiat brusc de media UE și apoi a depășit-o. Din 2019 și până în 2023, prețul la electricitate pentru consumatorii casnici din România a crescut cu 309% (în condițiile în care prețurile nu sunt actualizate cu rata inflației). Ungaria și Bulgaria și-au menținut aceleași prețuri.
2. În perioada pre-criză energetică, Olanda a avut prețuri apropiate sau sub media UE. Prețurile au scăzut și apoi au crescut substanțial atunci când Olanda a renunțat la politicile de sprijin și a dublat taxele pe electricitate. Creșterea din 2023 față de anul 2019 este de 229%.
3. Belgia, care în 2019 avea al 3-lea cel mai mare preț din UE la energie electrică, s-a situat constant peste media UE. Prețul la energie electrică a crescut din 2019 în 2023 cu 153%. 
4. Prețurile celor mai scumpe 3 țări (Olanda, Belgia și România) sunt apropiate. Diferența de preț între Olanda (locul 1) și România (locul 3) este de 12%, cu toate că atestă politici diametral opuse privind prețurile la electricitate (absență politici de sprijin și majorare taxe versus plafonare).

Astfel, dintre toate țările analizate, România este țara cu cele mai mari creșteri ale prețului la energie electrică în termeni de multipli ai prețului din 2019, iar aceasta în condițiile în care guvernul controlează prețurile. 

Este dator statul român furnizorilor de gaze și energie electrică? 

Conform informațiilor publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), suma totală transmisă spre decontare furnizorilor de gaze naturale si energie electrică pentru consumatori casnici și non-casnici din noiembrie 2021 și până în prezent depășește 24,2 miliarde RON. Conducerea ANRE a estimat că totalul decontărilor aferente anului 2023 este în jurul a 9 miliarde lei.  

În momentul de față, conform notei de fundamentare a HG 46/2024, privind unele alocări de fonduri, statul datorează furnizorilor aproximativ 4 miliarde lei, din care a identificat că poate achita doar 136,7 milioane lei, bani disponibili în contul desemnat legal să alimenteze plata compensărilor. Pentru restul sumei, guvernul este în dificultate să identifice surse de finanțare, în condițiile în care achitarea schemelor de compensare a devenit tot mai greu de susținut.

Concluzie

Declarațiile Cristinei Prună sunt ADEVĂRATE. Prețurile la gaz și energie electrică pentru consumatorii casnici din România sunt cele mai mari din UE, exprimate ca paritate a puterii de cumpărare. Totodată, dintre țările analizate, România a avut cea mai mare mare creștere procentuală a prețurilor în perioada 2019 – prima jumătate a anului 2023. Aceste date indică faptul că politica guvernamentală de plafonare a prețurilor la gaz și energie electrică menține artificial prețurile ridicate. De asemenea, guvernul decontează sume uriașe pentru plafonare și le este dator, în prezent, furnizorilor de gaz și electricitate.