Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
Cu două luni înaintea rotativei guvernamentale care ar urma să aibă loc în mai 2023, Adrian Câciu este unul dintre miniștrii vizați de remaniere. Miercuri, 8 martie, după ce a dat explicații despre deficitul bugetar în plenul Senatului, a răspuns, într-o declarație de presă, întrebării „Când scăpăm de procedura de deficit excesiv?”:
„Poate să se supere oricine pe mine, eu consider că România nu ar fi trebuit să intre în procedura de deficit excesiv, pentru că la data în care s-a declanșat această procedură, clauza din pactul fiscal era suspendată în Europa”.
Dacă, la data la care s-a declanșat procedura, clauza din pactul fiscal era suspendată.
Comisia Europeană poate iniția „procedura de deficit excesiv” (PDE) împotriva unui stat membru UE care deviază de la Pactul de Stabilitate și Creștere, ce reglementează coordonarea politicii fiscale în spațiul UE. Comisia Europeană se poate folosi de prerogativul în baza articolelor 121 și 126 din Tratatul privind funcționarea UE.
În esență, PDE e implementat într-un stat membru UE dacă a trecut sau e pe cale să treacă pragul de deficit de 3% din PIB sau dacă are un nivel al datoriei publice peste 60% din PIB, care nu scade anual cu o douăzecime (în medie, în decursul a trei ani).
PDE e alcătuit din o componentă preventivă și una corectivă. Prima asigură stabilitatea politicii fiscale a statelor membre, în timp ce a doua componentă acoperă măsurile luate în cazul unui deficit bugetar excesiv.
*Citește această verificare Factual.ro pentru mai mult context despre PDE.
Procedura despre care vorbește Adrian Câciu a fost declanșată în 4 martie 2020, odată cu recomandarea trimisă de CE la Consiliul UE. Deficitul bugetar în anul 2019 a ajuns la 4% din PIB și prognoza era de 4,9 % în 2020, de 6,9 % în 2021 și de 7,7 % în 2022, în ipoteza menținerii politicilor de la momentul respectiv. În document, CE a numit perioada 2016/19 dăunătoare pentru execuția bugetară și a condamnat inițiative ale guvernelor conduse de Dacian Cioloș și apoi de PSD, din perioada vizată:
„Creșterea deficitului estimată de Comisie este determinată în principal de creșteri semnificative ale pensiilor, adoptate în vara anului 2019. Cheltuielile mai mari cu pensiile ar contribui cu 0,9 puncte procentuale din PIB la creșterea deficitului în 2020, cu 1,7 puncte procentuale din PIB în 2021 și cu 1,1 puncte procentuale din PIB în 2022. Se estimează că dublarea alocației pentru copii, prevăzută să intre în vigoare în luna august 2020, are un cost bugetar anualizat de 0,6 % din PIB”.
și
„Din 2016, România a derogat în mod sistematic și repetat de la normele bugetare prevăzute în cadrul bugetar național, făcându-le astfel în mare măsură ineficiente”.
Suspendarea clauzei la care face referire Adrian Câciu a avut loc după inițierea procedurii, mai exact în 20 martie. CE a implementat „clauza derogatorie generală”, ce suspenda temporar PDE și permitea statelor devierea de la ținta de 3%, ținând cont de șocul economic provocat de pandemie. În 2022, CE a prelungit suspendarea clauzei până în 2024, considerând că economiile sunt afectate de invazia Ucrainei.
În acest context economic, deficitul bugetar a atins 9,61% în 2020. Au urmat doi ani de revenire, până la 6,7% în 2021 și 5,68% în 2022. Ținta stabilită de UE este ca cifra să scadă sub 3% până în 2024.
Declarația lui Adrian Câciu este falsă. Clauza nu era suspendată în Europa la momentul inițierii PDE.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.