Ce verificăm?

Ce presupune proiectul de lege privind pensiile de serviciu și ce modificări s-au adus, în urma deciziei CCR.

Verificare

În 28 iunie, legea care elimina pensiile speciale (sub denumirea de „indemnizații pentru limită de vârstă”) pentru deputați și senatori a intrat în vigoare. Cu alte cuvinte, începând cu luna iulie, plata acestor pensii speciale (doar pentru deputați și senatori) a încetat.

În aceeași dată, proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, dar și privind Codul fiscal, a fost aprobat prin vot electronic în Senat, dar s-a întors la Camera Deputaților, fiindcă existau diferențe majore de conţinut juridic faţă de forma adoptată anterior. 

Proiectul a fost apoi trimis către promulgare președintelui, dar a apărut o sesizare la Curtea Constituțională a României.

În proiect, sunt vizate pensiile speciale pentru magistrați, pentru aviatori, pentru personalul auxiliar al instanțelor și parchetelor, pentru funcționarii publici parlamentari, pentru diplomați, pentru foștii angajați ai Curții de Conturi și pentru militari și polițiști.

Cum se pensionau specialii până acum?

Potrivit legislației aflate în vigoare înainte de acest proiect, magistrații, indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcție, se puteau pensiona la cerere și puteau beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Personalul auxiliar al instanțelor și parchetelor cu o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, beneficiau, la vârsta de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de salariul de bază brut lunar şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Aceștia puteau să ceară să se pensioneze și înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, dacă aveau o vechime în muncă de cel puţin 25 de ani. Se lua în calcul vechime în funcțiile de: grefier, grefier statistician, grefier documentarist, grefier informatician, grefier arhivar, grefier registrator, grefier dactilograf, grefier analist programator, informatician, secretar, secretar ajutor, secretar dactilograf, dactilograf, arhivar, registrator, arhivar-registrator, executor judecătoresc.

Aviatorii beneficiau de pensie de serviciu dacă îndeplineau, cumulativ, următoarele condiţii de pensionare:

1. a) piloţi, însoţitori de bord, paraşutişti şi personalul de inspecţie în zbor, cu vârsta de minim 50 de ani şi o vechime de cel puţin 20 de ani de activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist;
2. b) navigatori, mecanici şi/sau ingineri de bord naviganţi, operatori radionaviganţi, ingineri de recepţie şi control aeronave şi ingineri de recepţie şi control mijloace PNA-TC, care au vârsta de minim 52 de ani şi au realizat o vechime de cel puţin 25 de ani de activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist.

Până acum, funcționarii parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani (din orice funcție) aveau dreptul la pensie pentru limită de vârstă la împlinirea vârstei standard de pensionare (65 de ani). Cei care aveau un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puţin 14 ani în structurile Parlamentului, beneficiau de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării. Pensia acordată nu putea depăşi nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile, indemnizaţia de conducere şi salariul de merit din ultimele 12 luni anterioare datei pensionării, al funcţiei deţinute sau al funcţiei asimilate, după caz (în timp ce noua lege impune că pensia nu poate fi mai mare decât venitul net avut în ultima lună de activitate).

De asemenea, diplomații cu o vechime de cel puțin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe se puteau pensiona la cerere și puteau beneficia la împlinirea vârstei de 60 de ani de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentând salariul de bază brut lunar corespunzător încadrării în funcția de execuție deținută în administrația centrală, la care se adaugă indemnizațiile și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Persoanele care au îndeplinit funcţia de consilier de conturi pe durata unui mandat complet beneficiau, la data pensionării, de pensie de serviciu, în cuantumul prevăzut de lege pentru magistraţi. Auditorii publici externi cu o vechime de 14 ani în cadrul Curţii de Conturi beneficiau de pensie de serviciu, la îndeplinirea condiţiilor standard de pensionare prevăzute în sistemul public de pensii, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate.

Militarii și polițiștii se puteau pensiona la 60 de ani, cu o vechime efectivă de 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu. Ei beneficiau de pensie de serviciu în cuantum de 80% din media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate.

Forma inițială a proiectului

Proiectul legislativ care a fost dezbătut intens în ultimele luni aducea modificări privind modul de reglementare a pensiilor speciale și alinierea lor la principiul contributiv, în contextul în care România trebuie să ducă la bun sfârșit o reformă fiscală și a sistemului de pensii, inclusă în PNRR. 

O modificare prevede că pensiile speciale vor trece treptat la pensii pe bază de contributivitate până în 2043, potrivit anexelor proiectului de lege. 

Pentru pensiile care depășesc nivelul salariului mediu net (care se determină pe baza salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și nu se aplică principiul contributivității), proiectul inițial prevedea că trebuie aplicată o cotă de impunere de 15%. Cel mai recent calcul al salariului mediu net, dat publicității de INS, este pentru luna august 2023 și are valoarea de 4.531 lei, în scădere cu 34 lei (-0,7%) față de luna iulie 2023.

La împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii, funcționarii publici parlamentari, persoanele care au îndeplinit funcția de auditor public extern și membrii Corpului diplomatic și consular al României pot primi pensia de serviciu dacă au un stagiu de cotizare de cel puțin 25 ani. Atingerea vechimii de 25 de ani se face, însă, etapizat, până în anul 2035.

Pentru militari, dar și celelalte categorii de speciali în afară de magistrați, vârsta standard va fi de 65 de ani, însă aceasta va fi atinsă doar în anul 2035. Pentru magistrați, proiectul prevedea creșterea vârstei de pensionare etapizat, de la 50 de ani pentru judecători și procurori, la 60 de ani, care ar fi trebuit să fie atinsă tot în anul 2035.

Proiectul stabilește, atât în forma inițială, cât și în noua formă, că persoanele care îndeplinesc condițiile pentru obținerea mai multor pensii de serviciu, reglementate de legi cu caracter special, trebuie să opteze pentru una singură dintre acestea.

Forma inițială a propunerii a fost deja analizată de Factual.ro.

Noua formă a legii pensiilor speciale, mai blândă cu magistrații

După ce Înalta Curte de Casație și Justiție a trimis o sesizare către Curtea Constituțională a României, proiectul a trebuit să fie modificat. 

Apoi, după reexaminarea proiectului și punerea lui în conformitate cu decizia luată de CCR, Senatul a adoptat legea în 11 octombrie 2023. Acum, față de forma sa inițială, proiectul prevede măsuri mult mai blânde pentru magistrați, care devin astfel o categorie mai specială a pensionarilor speciali.

Ca o excepție față de celelalte categorii de „speciali”, magistrații nu se vor pensiona și ei la 65 de ani (inițial, proiectul prevedea creșterea vârstei de pensionare etapizat, de la 50 de ani pentru judecători și procurori, la 60 de ani, care ar fi trebuit să fie atinsă în anul 2035).

Acum, Articolul 211 (1) prevede că judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică, ce au o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. 

Iar Articolul IV prevede că, începând din 1 ianuarie 2024, magistrații se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc, pe lângă vechimea de minimum 25 de ani, și condiția de vârstă de cel puțin 47 de ani şi 4 luni. 

Această vârstă de pensionare creşte cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani.

Astfel, măsura va avea efecte peste 39 de ani, abia în 2062, fiindcă atunci vârsta de pensionare minimă va ajunge la 60 de ani, iar condiția de vechime minimă de 25 de ani nu va mai fi de ajuns:

Deci, în timp ce pentru magistrați vârsta de pensionare crește la doar 60 de ani până în 2062, pentru celelalte categorii vârsta de pensionare crește la 65 de ani până în anul 2035.

La aceeași lege, articolul III prevede, după modificări, că magistrații care vor să rămână în sistem și adună mai mult de 25 de ani vechime vor avea o majorare a pensiei de serviciu de 1% pe fiecare an pe care îl au în plus.

Această prevedere a fost adăugată și la Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar din instanțe.

Pentru fiecare categorie, de acum pensia se calculează în felul următor (la fel ca în forma inițială, cu o schimbare pentru magistrați): 

– judecători și procurori: 80% din media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. În forma inițială a proiectului de lege, numărul lunilor din baza de calcul era de 12 luni în 2024 și creștea la 300 luni până în 2043. Asta înseamnă că la pensia de serviciu ar fi trebuit luați în calcul ultimii 25 de ani de muncă, care sunt anii cu cele mai mari salarii, nu doar ultimii 4 ani cum prevede acum noua lege

– personalul auxiliar din instanțe și parchete: 80% din media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 48 de luni consecutive de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare

– foștii angajați ai Curții de Conturi: 65% din media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare perioadei de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare

– diplomați: 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei corespunzătoare încadrării în funcția de execuție deținută în MAE, și a tuturor indemnizațiilor și sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele luni de activitate

– funcționari publici parlamentari: 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele luni înainte de data pensionării

– militari: media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în ultimele luni consecutive de activitate

– aviatori: 65% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de  pensionare

De asemenea, potrivit noii forme a legii, cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Praguri de impozitare noi

Până acum, potrivit Codului Fiscal, pensiile mai mici de 2.000 de lei nu erau impozitate, iar pentru restul se aplica o cotă de impunere de 10%.

În forma inițială a proiectului de lege, impozitul lunar se determina astfel:

Noua formă a proiectului de lege, care a fost publicată în Monitorul Oficial, aduce însă noi praguri de impozitare. Așadar, pensiile speciale se vor impozita în felul următor: 

– pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivității, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%; 

– pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere: 

4. i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul salariului mediu net (care este 4.531 lei) sau egală cu acesta; 
5. ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul salariului mediu net și nivelul salariului mediu brut (care este 7.258 lei potrivit celor mai recente date) utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; 

iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul salariului mediu brut (adică mai mare de 7.258 lei) utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. 

Dacă există componentă contributivă, dar și necontributivă, pentru partea contributivă se aplică o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv cotele de impunere menționate mai sus.

Componenta necontributivă

Potrivit legii privind sistemul unitar de pensii publice, componenta necontributivă reprezintă perioadele asimilate pentru care nu s-au datorat sau plătit contribuţii de asigurări sociale şi care sunt asimilate stagiului de cotizare în sistemul public de pensii. 

Articolul 49 din lege arată că se asimilează stagiului de cotizare şi perioadele necontributive în următoarele situații, în care asiguratul:

1. a) a beneficiat de pensie de invaliditate;
2. b) a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă;
3. c) a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
4. d) a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006 de indemnizaţii de asigurări sociale, acordate potrivit legii;
5. e) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale;
6. f) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani;
7. g) a fost elev al unei şcoli militare/şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar.

(2) Asiguraţii care au absolvit mai multe instituţii de învăţământ superior, conform prevederilor alin. (1) lit. b), beneficiază de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii, la alegere.

(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază de perioadele asimilate dacă în aceste perioade nu au realizat stagii de cotizare în condiţiile prezentei legi.

(4) Perioadele asimilate prevăzute la alin. (1) se valorifică pentru obţinerea prestaţiilor de asigurări sociale în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

Proiectul de lege privind toate aceste modificări a fost promulgat de președintele Klaus Iohannis joi, 19 octombrie. Legea a intrat în vigoare vineri, 20 octombrie 2023, după ce a fost publicată în Monitorul Oficial.

Concluzie

CONCLUZIE. Declarația este trunchiată. Noua lege a pensiilor speciale nu face ca aceste venituri să fie „mai puțin nesimțite”. În timp ce în spațiul public se lasă impresia că acest proiect de lege va aduce schimbări importante, aceste schimbări sunt întinse de fapt pe o perioadă de aproape 40 de ani (nu 20 de ani, cum era în forma inițială a proiectului), iar magistrații primesc un tratament special, față de ceilalți beneficiari ai pensiei de serviciu.

*Foto: Alfred Simonis / Facebook