Ce verificăm?

Ce prevede curricula educațională din cadrul Strategiei naționale privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030. Care este contextul internațional și ce înseamnă schimbările climatice.

Verificare

Există într-adevăr dezbateri pentru introducerea, în programa școlară din România, fie a unor lecții în cadrul disciplinelor deja existente, fie a unor discipline specifice privitoare la schimbările climatice. În anexa numărul 1 (p. 39) din Strategia națională privind educația pentru mediu și schimbările climatice 2023 – 2030 se arată modalitatea în care vor fi structurate disciplinile, în funcție de nivelul de învățământ:

• Învăţământ preşcolar 

Copiii ar urma să aibă o disciplină opțională, denumită „Educaţie ecologică şi de protecţie a mediului”.

• Învățământ primar 

Elevii români ar urma să studieze, în cadrul a trei discipline deja existente, și aspecte referitoare la mediu. Astfel, în clasele I și a II-a, la orele de consiliere și dezvoltare personală, copiii ar urma să învețe despre un stil de viaţă sănătos. În clasele a III-a și a IV-a, vor participa la diferite proiecte în școală și în afara sa, legate de mediul înconjurător, în cadrul disciplinei Educație civică. În clasa a IV-a, la Geografie, elevii vor avea activități de învățare, printre care dobândirea interesului pentru înțelegerea rolului mediului înconjurător pentru viața și activitatea societății; înțelegerea necesității protecției mediului de viață; participarea la activități de conservare a mediului; formarea unei atitudini civice referitoare la cunoașterea, conservarea și protecția mediului.

De asemenea, școlile pot alege să introducă și o disciplină opțională numită Creează-ți mediul, pentru clasele a III-a și a IV-a, în cadrul căreia se pot organiza activităţi ecologice, se pot stabili reguli de conduită faţă de mediul înconjurător etc.

• Învățământ gimnazial

Toate clasele din învățământul gimnazial vor învăța, la Geografie, elemente privind interacțiunea om-natură și efectele asupra mediului înconjurător. La Educație tehnologică și abilități practice, se vor forma atitudini responsabile faţă de sănătate, mediu și muncă. La Cultură civică sunt prevăzute informații care vizează formarea unei atitudini de respect faţă de demnitatea şi drepturile omului. La Educație socială se vor studia drepturile copilului și abordarea unei atitudini responsabile față de mediul înconjurător.

În mod opțional, se pot introduce în programă, la decizia școlii, materiile Educație pentru sănătate (clasele I-a – a XII-a) și Creează-ți mediul (clasele a V-a – a VII-a). Aceste materii vor conține informații despre efectele degradării mediului produse de om şi activităţile sale; surse de deşeuri – colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor – reciclarea deşeurilor; efectele factorilor poluanţi asupra echilibrului ecologic; probleme globale – efectul de seră (formare, influenţă şi măsuri de ameliorare) – ploile acide (formare, influenţă şi măsuri de evitare a formării ploilor acide) – stratul de ozon (ce este ozonul, cum este afectată pătura de ozon şi consecinţele distrugerii acesteia); măsuri de protecţie a mediului şi combaterea poluării: epurarea şi tratarea apei (tipuri de epurare, staţii de epurare); purificarea emisiilor gazoase; combaterea vibraţiilor şi zgomotelor; desecarea, drenarea, fixarea şi stabilizarea terenurilor; gospodărirea raţională a resurselor; recuperarea, reciclarea şi refolosirea materialelor.

• Învățământ liceal

Tinerii de clasa a IX-a, a XI-a și a XII-a, vor avea câte un capitol dedicat climei, la Geografie. Toți elevii de liceu vor studia, la Biologie, aspecte privind grija față de mediul înconjurător (protejarea și conservarea mediului; relația organism-mediu).

• Învățământul liceal filieră tehnologică 

Sunt prevăzute discipline specifice profilului pentru calificări profesionale: tehnician ecolog și protecția calității mediului, tehnician agromontan, hidro-meteorolog etc. La decizia școlii, pot fi introduse materii opționale privind protecția mediului. 

Abordarea interdisciplinară, adică studierea aceluiași subiect la mai multe materii, din perspective diferite, deși nouă pentru sistemul de învățământ românesc, este recomandată de organismele internaționale și a făcut subiectul unui raport UNESCO încă din anul 1986. Potrivit documentului, „dezvoltarea actuală a interdisciplinarității nu înseamnă că disciplinele individuale își pierd importanța în căutarea și organizarea cunoașterii” sau că „ele trebuie abandonate în favoarea altor abordări”. Ceea ce se întâmplă cu adevărat „este că alte linii de abordare și mai complexe, mai unificatoare și mai transpozabile sunt adăugate disciplinelor existente în descoperirea, structurarea și înțelegerea faptelor și a relațiilor”. Cu alte cuvinte, Alin Coleșa eșuează în a înțelege acest model de predare, atunci când spune că disciplinele clasice vor fi înlocuite. În realitate, situația este exact invers – materiile clasice sunt îmbogățite cu informații actuale, astfel încât elevii să înțeleagă transformările climatice care au loc în lumea de azi.

Este, de asemenea, important de subliniat că educația pentru mediu nu este o doctrină. Schimbările climatice sunt un fapt științific și au devenit, în ultimii ani, o ramură aparte a științei, tocmai din cauza efectelor devastatoare produse de poluare. Disciplina, denumită Știința mediului, este definită de Enciclopedia Britanică drept „domeniu academic interdisciplinar care se bazează pe ecologie, geologie, meteorologie, biologie, chimie, inginerie și fizică, pentru a studia problemele de mediu și impactul uman asupra mediului”.

În plus, România nu este singura țară în care se introduc discipline școlare referitoare la schimbările climatice. UNESCO a avertizat, în 2021, că doar jumătate dintre statele lumii au introdus informații despre schimbările climatice în curricula școlară – o cifră care, pentru organismul aparținând Națiunilor Unite, este ”îngrijorătoare”. Pentru a impulsiona studiului mediului în școli, UNESCO a elaborat programul Education for Sustainable Development: Towards achieving the SDGs (ESD for 2030), în care prevede recomandări generale pentru studiul acestei discipline. Italia a devenit prima țară din lume unde studiul mediului a devenit obligatoriu, prin lege și este inclus în testările anuale și de final de ciclu.

Ce sunt schimbările climatice?

Schimbările climatice sunt un fapt real care afectează siguranța vieții, sănătatea și capacitatea de a produce hrană a umanității. În cadrul ONU există o comisie interguvernamentală denumită IPCC, formată din specialiști și oameni de știință care atrag atenția în mod constant asupra acestor aspecte. S-a ajuns la concluzia că limitarea creșterii temperaturii globale la cel mult 1,5°C ne va ajuta să evităm cele mai grave efecte asupra climei. Cu toate acestea, cele mai recente date indică o creștere a temperaturii cu 2,8 °C, până la sfârșitul acestui secol.

Potrivit programului european de mediu intitulat Copernicus, anul trecut, în 12 țări europene au fost înregistrate creșteri alarmante de temperatură. Potrivit datelor, în Austria, temperatura medie înregistrată în luna octombrie 2022 a fost cu 3,3°C mai mare decât temperatura medie înregistrată în aceeași lună din intervalul cuprins între anii 1991 și 2020. Franța și Slovenia au înregistrat creșteri de temperatură cu cel puțin 3°C. În luna decembrie 2022, temperatura a crescut cu 3°C în Croația și Grecia, potrivit unui grafic realizat de publicația The Guardian în baza datelor colectate din cadrul programului Copernicus. 

Factual.ro a realizat mai multe verificări despre impactul pe care schimbările climatice îl au asupra vieții. Ele pot fi accesate aici.

De asemenea, și portalul românesc Infoclima atrage atenția, în virtutea datelor științifice culese, despre pericolele generate de schimbările climatice.

Concluzie

Afirmațiile deputatului Alin Coleșa sunt false. Deși elevii români vor studia, potrivit proiectului România Educată, schimbările climatice în școli, acest lucru nu înseamnă eliminarea altor materii și nici îndoctrinarea copiilor. Informațiile despre mediu sunt prezente în curricula din multe țări ale lumii și reprezintă date științifice, nu ideologice.