Ce verificăm?

Evoluția recidivei în România.

Verificare

Recidiva apare, conform Codului Penal ( art. 41), atunci când: „după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de un an și până la reabilitare sau împlinirea termenului de reabilitare, condamnatul săvârșește din nou o infracțiune cu intenție sau cu intenție depășită, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de un an sau mai mare”.

Datele de la Administrația Națională a Penitenciarelor

Datele furnizate de Administrația Națională a Penitenciarelor la solicitarea Factual arată următoarea situație a recidivei:

Datele de la Ministerul Public

Ministerul Public- Parchetul de pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis, la solicitarea Factual, următoarele cifre:

Parchetul General a făcut precizarea că datele reprezintă doar starea de recidivă a inculpaților trimiși în judecată sau din acordurile de recunoaștere a vinovăției la momentul săvârșirii infracțiunii și că nu deține date privind hotărârile pronunțate în perioada pentru care a furnizat date.

Datele de la INS

Institutul Național de Statistică are publicate date privind situația recidiviștilor pe site până în 2022. Ele arată în felul următor:

De ce diferă datele

Pentru a înțelege diferența dintre seturile de date am întrebat Institutul Național de Statistică care ne-a explicat că diferă sfera de cuprindere folosită de fiecare din instituții și anume:

• Administrația Națională a Penitenciarelor numără câte persoane încarcerate au găzduit închisorile și câți din ei au avut statut de recidiviști, numărând în fiecare an atât noii încarcerați, cât și pe cei care provin din anii anteriori (având de executat pedepse cu închisoarea mai mari de 1 an);

• Ministerul Public se referă strict la inculpatii care sunt trimiși în judecată prin rechizitorii sau acorduri de recunoaștere a vinovăției și care au antecedente penale (recidiviști);

• Datele Consiliului Superior al Magistraturii (preluate de Institutul Național de Statistică) se referă la persoanele condamnate definitiv în urma procesului penal și la care, la individualizarea pedepsei pronunțate prin sentință, s-a reținut starea de recidivă. Trebuie precizat ca nu toți inculpații trimiși în judecată în decursul unui an calendaristic vor fi condamnați în același an (durata procesului penal se poate întinde pe mai mulți ani până inculpatul ajunge să fie condamnat definitiv), iar alții pot fi chiar achitați sau se prescrie procesul penal, astfel că datele anuale privind condamnații definitiv de la instanțe aflați în stare de recidivă sunt în mod necesar diferite de cele contabilizate de Ministerul Public referitoare la inculpații trimiși în judecată recidiviști.

Concluzie

Datele oficiale arată că afirmația făcută de ministrul Justiției este trunchiată.

Administrația Penitenciarelor arată că în 2023, până la nivelul lui octombrie (nu la nivelul lunii martie cum a declarat Gorghiu), rata de recidivă era într-adevăr de 36,75%.

Problema de interpretare a datelor apare când ne raportăm însă la cifre și la perioada de timp.

Dacă în 2023, până-n octombrie au existat 8676 de recidiviști, în 2019, adică un an calendaristic complet, s-a înregistrat cel mai mic număr de recidiviști din ultimii zece ani, adică 7908.

Am ales acest verdict pentru că, într-adevăr, trendul privind recidiva este unul descendent.