Ce verificăm?

Există două variante ale proiectului de lege privind grațierea: varianta trimisă de Guvern către Parlament la final de ianuarie 2017 și varianta aflată astăzi în Parlament, la care senatorii din Comisia Juridică au depus amendamente. Verificăm dacă, spre deosebire de legea grațierii propusă de Comisia Juridică din Senat, proiectul de lege al Guvernului i s-ar aplica lui Liviu Dragnea, fie prin grațierea pedepselor pentru fapte încadrate la fel ca cea pentru care Dragnea a fost găsit vinovat, fie prin grațierea pedepselor cu suspendare.

Verificare

Scurt istoric al condamnării lui Liviu Dragnea

În aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost găsit vinovat, prin hotărâre definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru fapta prevăzută de articolul 13 al Legii 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. Textul articolului de lege spune că „fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.”

Este adevărat că fapta săvârșită de Liviu Dragnea a fost comisă într-un context electoral, dar, formal, grațierea se aplică pedepsei aplicate pentru o faptă precis încadrată juridic. În aceste condiții este clar că Liviu Dragnea nu a fost condamnat pentru ceea ce codul penal consacră drept „infracțiuni electorale”, ci pentru o faptă asimilată celor de corupție, faptă prevăzută de L78/2000.

Fiind găsit vinovat pentru această faptă, Dragnea a fost condamnat la o pedeapsă de doi ani de închisoare, cu suspendarea executării ei în penitenciar.

Așadar, pentru ca un proiect de lege a grațierii să-i fie favorabil lui Dragnea, acesta ar trebui să prevadă fie grațierea pedepselor pentru faptele încadrate la articolul 13 din L78/2000, fie grațierea pedepselor cu suspendare.

Scurt istoric al traseului proiectului de lege privind grațiere

Trimis în Parlament pe 31 ianuarie 2017 – când ministru al Justiției era Florin Iordache și nu Tudorel Toader, cum greșit afirmă Alina Gorghiu – proiectul de lege privind grațierea unor pedepse și măsuri educative privative de libertate nu preciza dacă sunt grațiate doar pedepsele cu executare în penitenciar sau și cele cu suspendare. Pe lista faptelor exceptate de la grațiere incluse în această primă formă trimisă de Guvernul Grindeanu în Parlament apar însă și faptele prevăzute de L78/2000, deci, în această formă, proiectul nu l-ar fi putut ajuta pe Dragnea să scape de condamnare (materiale Factual despre subiect: 1 – 2)

Proiectul trimis de Guvern a ajuns în Comisia juridică din Senat, care a adoptat mai multe amendamente. Spre deosebire de proiectul guvernului, amendamentele Comisiei juridice din Senat aduc câteva completări.

Pe de-o parte, dacă în forma Guvernului nu era clar dacă se grațiază și pedepsele cu suspendare sau nu, senatorii juriști au introdus un amendament la articolul 1, specificând că „grațierea nu produce efecte asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiționat sau sub supraveghere, în condițiile legii”.

Senatorii din Comisia Juridică au modificat și lista infracțiunilor exceptate de la grațiere, însă le-au păstrat pe cele prevăzute de L78/2000.

Între modificările operate de senatorii juriști apare și introducerea, pe lista excepțiilor de la posibila grațiere, a infracțiunilor electorale: „nu se grațiază pedepsele și măsurile educative privative de libertate aplicate următoarelor infracțiuni:

Deși Comisia Juridică din Senat propunea, practic, exceptarea de la grațiere a celor condamnați pentru infracțiuni electorale, acest lucru nu-l avantaja în niciun fel pe Liviu Dragnea, el fiind condamnat, așa cum arătam anterior, pentru fapta prevăzută de articolul 13 din L78/2000, care a existat între excepțiile de la grațiere și în forma propusă de guvern și a rămas în proiect și după revizuirea lui de către senatorii juriști.

Concluzie

Declarația Alinei Gorghiu este parțial adevărată. Proiectul de lege privind grațierea a fost înaintat de către Guvernul Grindeanu spre Parlament prin ministrul Justiției de atunci (Florin Iordache) și nu era clar în privința grațierii pedepselor suspendate. Senatorii juriști au eliminat această neclaritate, făcând proiectul total inutil cauzei lui Liviu Dragnea.

Pe de altă parte, nici în forma inițială și nici după amendamentele comisiei Juridice din Senat proiectul nu permite grațierea pedepselor pentru fapte precum cea comisă de Dragnea.