Ce verificăm?

Dacă studiile dovedesc că purtarea uniformelor vine, într-adevăr, cu mai multe avantaje decât dezavantaje.

Verificare

În proiect, este menționat un studiu al Universității Houston (Texas), realizat folosind date colectate între 1993 și 2006, din 160 școli din mediul urban.

Autorii s-au concentrat pe schimbările produse odată ce anumite școli le-au cerut elevilor să poarte uniforme.

Scott Imberman, unul dintre autorii studiului, spune că au ajuns la următoarele concluzii:

•       „După ce uniformele au fost adoptate, fetele din gimnaziu și liceu au lipsit cu o zi mai puțin pe an”
•       „Datele (n.r. studiului) sugerează că uniformele au ajutat școlile să îmbunătățească satisfacția părinților și au determinat elevii să nu se mute la școli charter* sau private”.

*O școală charter este un tip de școală publică în SUA, administrată de grupuri independente. Școala charter are mai multă flexibilitate în privința programei și nu trebuie să urmeze aceleași reguli ca o școală publică „tradițională”.

Pentru studiu s-au folosit metode cantitative, așadar nu avem informații clare despre motivul pentru care uniformele produc rezultatele pozitive menționate mai sus (o zi mai puțin la absențe, dar doar în cazul fetelor, respectiv o percepție mai bună a părinților față de școală).

Alt studiu citat, de data asta realizat de Universitatea Oxford Brookes din Anglia, arată că purtarea uniformei reduce bullying-ul și ajută elevii să se concentreze mai bine la ore. Adolescenții care au participat la studiu au recunoscut că sunt șanse mai mici să aibă un comportament nepotrivit în afara școlii, pentru că sunt recunoscuți după uniformă. 

Fetele au apreciat în mod deosebit purtarea uniformelor, deoarece s-a îndepărtat astfel un motiv pentru care ar fi putut fi hărțuite.

Este important de subliniat că ambele studii se bazează pe date mai vechi de 15 ani.

Există însă și specialiști care susțin, în studii mai recente, contrariul: Arya Ansari, profesor de științe umaniste la Universitatea de Stat din Ohio și autorul unui studiu din 2021 similar cu cele menționate mai sus, spune:

•       „Nu am observat diferențe notabile în măsurătorile pe comportament, fie că școlile aveau sau nu reguli în privința uniformelor”.
•       „Deși uniformele ar trebui să construiască un simț al comunității, uneori au efectul opus”, pentru că „Moda este un fel în care elevii se exprimă, iar asta este o parte importantă din experiența școlară. Când elevii nu își pot manifesta individualitatea, s-ar putea ca ei să simtă că nu aparțin mediului”.

Același studiu (care urmărește evoluția a peste 6.300 de elevi) arată că purtarea uniformelor nu influențează în niciun fel prezența bullying-ului sau nivelul de anxietate socială al elevilor. 

Un alt studiu din 2021 a abordat situația din punct de vedere al sănătății publice și a ajuns, printre altele, la concluzia că design-ul și utilizarea uniformelor îi afectează în mod negativ pe cei cu posibilități reduse, pe fete, pe minoritățile sociale și etnice și pe cei care nu se identifică cu niciun gen.

În 1998, profesorii David L. Brunsma (Universitatea din Alabama) și Kerry A. Rockquemore (Universitatea Notre Dame din Indiana) au scris un articol pe același subiect pentru The Journal of Educational Research. Rezultatele cercetării lor (pagina 56) arată că nu există corelații puternice între purtarea uniformei și absenteism, atitudinea față de școală sau consumul de droguri. Elevii cu uniformă nu par a fi mai activi la ore decât cei fără uniformă.

Niciunul dintre studii nu este promotorul obligativității purtării uniformei, așa cum încearcă să impună proiectul AUR.

Concluzie

Afirmația este trunchiată. Pe lângă studiile citate în expunerea de motive, care prezintă, în mare parte, avantaje, însă nu sunt de dată recentă, există și studii care contrazic aceste rezultate, dar pe care autorii proiectului legislativ omit să le includă în document.