Ce verificăm?

Dacă a fost activată starea de alertă în conformitate cu Ordonanța 21/2004.
Dacă se pot aloca bani din bugetul Capitalei pentru centre de carantinare dacă nu a fost declarată stare de alertă.

Verificare

Viceprimarul Aurelian Bădulescu face referire la Ordonanța de Urgență nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. 

Potrivit acesteia, situaţia de urgenţă reprezintă „un eveniment excepţional, cu caracter nonmilitar, care ameninţă viaţa sau sănătatea persoanei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse specializate şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate”.

Apoi,  „starea de alertă – se declara potrivit prezenței ordonanţe de urgenţă şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă” (art. 2, litera F).

A declarat Guvernul stare de alertă în conformitate cu OUG 21/2004?

Nu. 

Potrivit Hotărârii nr. 8 din 09.03.2020 a Grupului de suport tehnico-știintific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României, condus de secretarul de stat în MAI Raed Arafat a cerut declararea stării de alertă:

„Se propune, spre aprobarea Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, declararea stării de alertă, conform prevederilor art. 2 lit. f) coroborat 20 lit. c) din OUG nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările și completările ulterioare”.

Comitetul Național nu a aprobat însă până pe 14 martie 2020 cererea grupului condus de Raed Arafat.

Potrivit ministrului Sănătății, starea de alertă ar urma să fie activată după ce România ar ajunge la un alt scenariu, cel în care vor fi confirmate peste 100 de cazuri în țară. 

Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență este cel care: „declară, cu acordul primului-ministru, starea de alertă la nivel naţional sau la nivelul mai multor judeţe, coordonează gestionarea situaţiilor de urgenţă şi declara încetarea stării de alertă” și „propune Guvernului, prin ministrul administraţiei şi internelor, instituirea de către Preşedintele României a stării de urgenţă în zonele afectate, în baza solicitărilor primite de la comitetele judeţene sau al municipiului Bucureşti, şi urmăreşte îndeplinirea măsurilor stabilite în acest sens”(art. 20). 

Comitetul Municipiului București poate declara „cu acordul ministrului administraţiei şi internelor, starea de alertă pe teritoriul municipiului Bucureşti şi propune instituirea stării de urgenţă” (art.23)

De unde vin fondurile pentru situațiile de urgență?

Conform aceleiași ordonanțe: 

• „cheltuielile curente şi de capital ale centrelor operaţionale din structura serviciilor publice comunitare profesioniste se finanţează din bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi/sau din bugetele consiliilor judeţene, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pe baza normelor aprobate prin hotărâre a Guvernului” (art. 32)
•  „fondurile băneşti pentru realizarea şi desfăşurarea activităţilor de management al situaţiilor de urgenţă la nivel central şi local se asigura din bugetul de stat şi/sau din bugetele locale, după caz, precum şi din alte surse interne şi internaţionale, potrivit legii” (art. 33)

Ordonanța în sine nu explică și cum și în ce condiții se activează și accesează aceste fonduri. 

Dar, separat de asta, știm că pe partea de alocări bugetare, se aplică Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale. 

Această lege arată că rectificarea bugetară se poate face după rectificarea bugetului de stat sau la propunerea ordonatorilor de credite (art. 19). Asta înseamnă, că primăria poate aloca bani pentru centre de carantină prin rectificare bugetară fundamentată. 

Apoi, fondul de rezervă al autorităților locale se poate folosi fix pentru situații urgente și neprevăzute (art. 36). 

Primăria Municipiului București are prevăzut în bugetul pentru anul acesta prevăzut un fond de rezervă de 1,000,000 lei (Buget, pag. 12, linia 165). 

În acest context, Antonel Tănase- secretarul general al Guvernului  a solicitat, Primăriei Capitalei, primăriilor de sector din Bucureşti şi din judeţul Ilfov „să îşi constituie Comitetele pentru Situaţii Speciale de Urgenţă şi să identifice rapid spaţii izolate de cazare, destinate carantinării, pe care să le pună la dispoziţia Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă şi să comunice situaţia exactă a acestora Grupului de Comunicare Strategică constituit de Guvernul României.”

Lucru pe care, de altfel, în după-amiaza de 12 martie, primarul general Gabriela Firea a început să-l facă, chiar și fără starea de alertă declarată. 

Concluzie

Afirmația vicepremierului Aurelian Bădulescu este trunchiată. Este adevărat că nu a fost activată starea de alertă conform OUG 21/2004 până la 14 martie 2020, însă primăria poate face ori rectificare bugetară prin care să aloce fonduri pentru situația creată de coronavirus, ori poate să folosească fondul de rezervă pentru situații urgente și neprevăzute.