Ce verificăm?

Dacă există vreun studiu care să arate că restaurantele pot duce la răspândirea virusului și dacă la incidența cazurilor de COVID-19 pe domenii, industria HoReCa se află pe ultimul loc.

Verificare

Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA au publicat în septembrie anul acesta un raport care scoate la iveală persoanele care au declarat că au luat masa în restaurante au avut șanse de două mai mari să fie testate pozitiv cu Covid 19. 

Studiul a inclus 314 persoane cu simptome care au fost testate, iar jumătate au fost diagnosticate pozitiv. 

Conform raportului, locurile unde distanțarea socială și utilizarea măștilor sunt dificil de întreținut, inclusiv mersul în locuri care oferă mese sau băuturi la fața locului, ar putea fi factori de risc importanți pentru îmbolnăvirea cu Covid-19

În raportului săptămânal de supraveghere (21 septembrie – 4 octombrie), realizat de Institutul Naţional de Sănătate Publică, reiese că industria HoReCa a înregistrat un singur focar cu cinci cazuri confirmate.

Grupul de Comunicare Strategică a precizat ulterior că în cadrul analizei au fost incluse persoanele care au declarat că s-au aflat în contact cu alte persoane conformate pozitiv și că analiza „nu este de natură a evalua riscul epidemiologic generat de activitatea Horeca”. 

Pentru mai multă claritate, am întrebat mai multe instituții din afara României dacă au date sau cunosc studii privind răspândirea virusului prin industria HoReCa. 

Eurostat ne-a transmis că putem arunca o privire la statisticile legate de Covid-19 dar că nu au date despre condițiile de răspândire ale virusului.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ne-a transmis că nu au statistici care să compare felul în care se propagă virusul în funcție de industrie și nici nu pot recomanda anumite studii. Însă, unul dintre documentele sugerate de OMS arată că  „Unele rapoarte de focar legate de spațiile aglomerate din interior au sugerat posibilitatea transmiterii aerosolilor, combinată cu transmiterea picăturilor, de exemplu, în timpul practicii corului, în restaurante sau la cursurile de fitness”.

Comisia Europeană ne-a redirecționat către Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) care ne-a transmis că nu are informații cu privire de astfel de studii sau statistici. Este puțin probabil, având în vedere că totul depinde de numărul de persoane dintr-un anumit loc și de măsurile de distanțare socială

Nu este de neglijat că de la începutul pandemiei, țări membre ale Uniunii Europene au ales fie să închidă restaurante, baruri, hotelurifie să restricționeze activitatea acestora. De exemplu Italia (în prezent sunt închise mai devreme), Franța sau Spania (care le-a închis în martie, le-a deschis în mai și le-a restricționat activitatea în octombrie). 

Concluzie

Afirmațiile fostului viceprimar Aurelian Bădulescu sunt trunchiate. Este adevărată că nu există un studiu care să certifice, fără echivoc, că restaurantele pot duce la răspândirea virusului mai mult decât alte activități, însă existe instituții din afara României care arată că restaurantele au totuși un rol în răspândirea virusului. Trebuie precizat faptul că „statisticile” la care cel mai probabil face referire fostul viceprimar, sunt de fapt analize săptămânale ale INSP și nu sunt evaluări ale riscul epidemiologic generat de activitatea HoReCa.