Ce verificăm?

Mai multe declarații făcute de Călin Georgescu.

Verificare

1. FALS | Călin Georgescu neagă că a susținut interzicerea avorturilor

O pagină de  Facebook a publicat un clip în care Călin Georgescu spune că nu este împotriva avortului.

Reporterul întreabă: „Ați fi pentru interzicerea totală a avortului, în situația în care ajungeți președinte?”. 

Călin Georgescu răspunde „Din contră! Tot ce am spus eu aicea, am promovat, familia, am promovat iubirea și în niciun caz… fiecare are dreptul să facă cum dorește!” (min 21:02 dezbaterea integrală poate fi accesată aici)

Doar că, în 2014, în cartea „Cumpăna României”, Călin Georgescu spune cu totul altceva: 

„Apoi ar trebui oprite avorturile şi scoasă în afara legii manifestarea publică a homosexualităţii şi orice propagandă în favoarea ei. Sunt condiţii nenegociabile, dacă vrem să ne mai păstrăm verticalitatea ca oameni şi trăinicia ca neam”. (Pag. 54)

În același volum, politicianul pune „avortul”, alături de „divorţul facil, promiscuitatea, pornografia, promovarea deşănţată a LGBT (colectivitatea lesbiană, gay, bisexuală şi transsexuală), agitprop-ul feminist”, într-un context rusofil. 

Vladimir Putin este prezentat ca apărător al valorilor morale „adevărate” și „creștinești”, iar țările Occidentale și euro-atlantice sunt descrise ca niște lupanare în care decadența morală se împletește cu degradarea personală.

2. FALS | Despre Green Deal și efectele negative ale eolienelor

„S-au tăiat pădurile pentru acest Green Deal și pentru Green Energy, ca să pună eolienele (…) Eolienele au un efect foarte nociv secundar. Radiațiile, electromagnetismul… acolo se distruge viața de jur împrejur” a declarat Călin Georgescu într-o emisiune publicată de Fanatik pe YouTube (min 15:42) 

Green Deal (sau Pactul Verde European) este un plan al Uniunii Europene pentru combaterea schimbărilor climatice și a degradării mediului. Comisia Europeană a adoptat o serie de propuneri pentru a reduce cu cel puțin 55% până în 2030 emisiile nete de gaze cu efect de seră față de nivelurile din 1990. 

În acest pact este inclusă și o strategie pentru „îmbunătățirea cantității și calității” pădurilor din UE care prevede, printre altele restaurarea pădurilor și îmbunătățirea gestionării acestora, inclusiv prin reîmpădurirea și plantarea de noi păduri (3 miliarde de copaci până în 2030) și susținerea ecoturismului. 

Tot prin Green Deal, UE a implementat un regulament privind defrișările. Documentul arată că fiecare țară trebuie să se asigure că lanțurile de aprovizionare nu produc defrișări. 

Green Deal prevede decorbonizarea sistemului energetic al UE, iar obiectivul este ca europenii să obțină 42,5% din toată energia lor din surse regenerabile, de la energie solară și eoliană până la energie hidroelectrică și geotermală, potrivit Consiliului European.

Pentru a accelera producerea energiei eoliene în întreaga Europă, Comisia a prezentat Pachetul pentru Energie Eoliană al UE în 2023, care constă și într-un un plan de acțiune discutat între țări.

În Pactul Verde sau în alte inițiative ale UE nu se impune tăierea copacilor pentru a face loc turbinelor eoliene. Este greu de crezut că UE și-a dori să reducă numărul copacilor și al pădurilor, chiar și pentru producerea energiei eoliene, având în vedere regulamentul împotriva defrișărilor, dar și strategia pentru protejarea pădurilor (care prevede plantarea suplimentară a 3 miliarde de copaci).

Acest tip de dezinformare a mai circulat în trecut, când se susținea că 14 milioane de copaci au fost tăiați, pentru a se produce energie eoliană în Scoția (însă nu era legată direct de Green Deal). 

Turbinele eoliene au fost mult timp criticate pentru impactul asupra mediului și păsărilor. Totuși, există surse de energie mai letale pentru păsări decât energia eoliană. Un studiu din 2012, citat de Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT), arăta că eolienele ucid 0,269 păsări pe gigavat-oră de electricitate produsă, comparativ cu 5,18 păsări ucise pe gigavat-oră de electricitate din proiectele pe bază de combustibili fosili. 

Extracția cărbunelui a distrus păduri și habitate, iar arderea cărbunelui poluează aerul și este legată de ploaia acidă și contaminarea cu mercur, factori care au fost corelați cu probleme de sănătate la păsări.

În ceea ce privește câmpurile electromagnetice (CEM) generate de turbinele eoliene, pe care pare să le menționeze Călin Georgescu, un raport din 2024 al Sabin Center for Climate Change Law de la Universitatea Columbia arată că acestea sunt mai mici decât cele generate de majoritatea aparatelor electrice obișnuite pe care le avem în casă și respectă standardele internaționale de siguranță. 

De exemplu, nivelul mediu al CEM într-o locuință care nu e aproape de liniile electrice este de aprox. 0.2 µT (microtesla). Nivelul poate varia în funcție de apropierea de anumite aparate: la o distanță de 1,2 metri, un deschizător electric de conserve produce un CEM de 0.2 µT, dar la o distanță de 15 cm, valoarea crește la 60 µT. 

În schimb, turbinele eoliene generează un câmp electromagnetic de aproximativ 0.44 µT la o distanță de 1 metru și mai puțin de 0.1 µT la o distanță de 4 metri.

Deci, cu cât te îndepărtezi mai mult de turbine, cu atât intensitatea câmpului electromagnetic scade considerabil.

Este important de precizat că în 2020, candidatul la prezidențiale susținea altceva. La emisiunea „Cafeneaua politică” (ora 1:07:01), Georgescu spunea că „soluția energetică pentru România o reprezintă energia verde: energia eoliană și energia solară” și că „asta este ce trebuie să producem”.

3. TRUNCHIAT |Despre băncile străine din România

„Astăzi în România avem peste 90% bănci străine. (…) Dacă băncile străine își închid azi ușile, economia României s-a prăbușit. Noi nu avem bănci românești!”  a declarat Călin Georgescu la Realitatea Plus (min 31:52) pe 4 decembrie 2024. 

Banca Națională a României (BNR) furnizează date statistice actualizate despre instituțiile de credit din România.

Dacă luăm în considerare doar băncile deținute de un pachet majoritar de capital românesc, există patru bănci conform unui raport BNR: Banca Transilvania, CEC Bank, EximBank, Patria Bank. Acestea reprezintă astfel 12,5% din numărul băncilor. 

Jurnaliștii de la Economica.net arătau la începutul acestui an că în jur de 35% din totalul activelor sunt deținute de băncile cu capital românesc ( de stat sau privat).  

În plus, potrivit celor mai recente date BNR, din septembrie 2024, dintre cele 32 de instituții de credit din România, doar 8 sunt considerate sucursale ale unor bănci străine, reprezentând aproximativ 25% din total. Conform Raportului BNR privind Stabilitatea Financiară sucursalele străine sunt extensii ale unor bănci cu sediul principal în alte țări. Ele operează în România, dar nu sunt entități juridice separate. Activitatea lor este reglementată atât de autoritățile din România (prin BNR), cât și de cele din țara de origine. 

Însă, chiar dacă au sunt înființate cu capital străin, cele mai multe dintre băncile din România sunt înregistrate la noi în țară, respectă legislația națională și sunt considerate entități juridice românești. Din acest motiv, BNR consideră doar 25% dintre acestea ca fiind străine. Această diferență este importantă, întrucât sunt înregistrate ca entități juridice în România. Prin urmare, ele plătesc impozit pe profit, taxe pentru angajați și alte impozite specifice, conform legislației fiscale românești.

4. TRUNCHIAT | Deșeurile românești nu sunt folosite absolut deloc

„Sunt oameni deosebiți în această țară, care au soluții în primul rând energetice – deșeurile românești nu sunt folosite deloc. Îi cunosc foarte bine pe – și, desigur, pe prietenul meu, Iulian Horneț, și nu numai – care au soluții pentru toată țara din punct de vedere energetic. Numai din deșeuri putem să trăim” a declarat Călin Georgescu la Realitatea Plus pe 4 decembrie (min 33:45)

Raportul de țară pentru 2023 arată că România a stagnat, fiind departe de obiectivele obligatorii ale UE. Documentul spune că rata de reciclare a deșeurilor municipale era de 11,3 % în 2021, deși ținta trebuia să fie 50%. 

„Depozitarea ilegală sau neconformă a deșeurilor este încă larg răspândită, deturnând materiale și resurse care ar putea fi reutilizate, refabricate sau reciclate” arată raportul. 

Datele Eurostat arată că România reciclase în 2022 doar 12.3% din deșeurile municipale, fiind printre țările codașe la acest capitol. 

În martie 2024, Ministerul Mediului anunța că sunt disponibili 220 milioane de euro, bani din PNRR, pentru construirea fabricilor de reciclare. 

România are o problemă majoră privind reciclarea deșeurilor, însă nu putem afirma că nu reciclăm absolut deloc. 

5. FALS | Românii cu dizabilități sau cu probleme grave de sănătate nu au condiții pentru a vota

„Sunt peste 900.000 de persoane cu dizabilități în România, discutăm de peste un milion de oameni cu probleme grave de sănătate care sunt dublate de sărăcie, care nu au putut nici să meargă la vot pentru că nu sunt condiții pentru ei de a merge la vot” a declarat pe 4 decembrie 2024, Călin Georgescu la Realitatea Plus / YouTube (min 24:03)

Dreptul de vot este prevăzut în Constituția României și îl au inclusiv românii cu probleme grave de sănătate, care nu se pot deplasa la secțiile de votare. Din acest motiv există urna mobilă.

Legea pentru alegerea președintelui arată că „Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din țară, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoțită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puțin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării – ștampilă cu mențiunea ‘VOTAT’, buletine de vot și timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea.”

Conform datelor Autorității Electorale Permanente (AEP) privind prezența la urne, 97.660 de români au votat prin urna mobilă la primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie. La alegerile parlamentare din 1 decembrie, numărul de votanți cu urnă mobilă a crescut la 109.205. 

Ca atare, declarația este falsă. Există condiții pentru ca românii cu dizabilități să poată vota. 

6. TRUNCHIAT | Banii trimiși de diaspora și datoria țării

Călin Georgescu a declarat, pe 4 decembrie, la Realitatea Plus (42:38) că „au fost peste 70 de miliarde de bani aduși acasă, iar clasa politică s-a împrumutat cu peste 200 miliarde”

Banca Națională a României ne-a transmis că, din 2007 până în primele nouă luni ale acestui an, românii din străinătate au trimis un total de 78,9 miliarde de euro.  Deci, suma se referă la ultimii 17 ani. 

https://infogram.com/remiterile-romanilor-din-strainatate-1hxj48mvz0kyq2v?live 

Conform Ministerului de  Finanțe, datoria guvernamentală era de 1.056 miliarde de lei final de septembrie 2024, adică peste 211 miliarde de euro. 

Conform unui raport publicat de Banca Mondială, remiterile sunt banii trimiși de persoane dintr-o țară în alta, de obicei de către emigranți către familiile lor din țara de origine și reprezintă o sursă de finanțare externă pentru țările cu venituri mici și medii, având multiple utilizări în economie. Remiterile contribuie, în primul rând, la îmbunătățirea condițiilor de viață ale gospodăriilor prin acoperirea cheltuielilor de bază, cum ar fi alimentele, locuința, educația și sănătatea. 

Comparativ, în baza metodologiei și rapoartelor Fondului Monetar Internațional și a Băncii Mondiale, datoria externă este folosită pentru a sprijini dezvoltarea economică, acoperirea deficitelor bugetare și stabilizarea economiei, finanțând proiecte strategice de infrastructură. De asemenea, ajută la susținerea balanței de plăți și la stabilizarea monedei naționale. Guvernele o fac frecvent refinanțarea datoriei existente. Totodată, sprijină investițiile în sectoare cheie, precum sănătatea și educația. O gestionare greșită a datoriei poate duce la creșterea costurilor financiare și afectarea stabilității economice.

Astfel, comparația făcută de Călin Georgescu nu este justificată. Remiterile adresează nevoi imediate și microeconomice, pe când datoria externă vizează proiecte macroeconomice, strategice sau chiar refinanțarea datoriei externe. 

7. FALS | România ar importa 65% din produsele lactate

Călin Georgescu a declarat pe 4 decembrie la Realitatea Plus (min 1:10:49) că „peste 65% din produsele lactate vin din afară?”. 

Factual.ro a arătat deja că alimentele din România nu sunt în procent de 90% importate, așa cum Călin Georgescu a declarat. Chiar dacă afirmația este falsă, candidatul la prezidențiale a reluat-o, într-o intervenție la Realitatea Plus din 4 decembrie. Pe lângă acest lucru, candidatul la prezidențiale a spus și că „peste 65% din produsele lactate vin din afară”. 

Am consultat datele Institutului Național de Statistică privind producția, exportul și importul, cele mai recente fiind pentru anul 2022, dar publicate în 2024. 

Potrivit acestora, producția de lapte și produse din lapte a fost de aproape 5,3 milioane de tone, din care s-au exportat 0,3 milioane de tone, în timp ce importurile însumau peste 1,3 milioane de tone. 

Asta înseamnă că, după ce o parte din producție a fost exportată și după ce am importat o altă cantitate, produsele lactate pe care le-am avut disponibile într-un an au fost de 6,3 milioane de tone. Din această sumă, doar 21,54% reprezentau alimentele importate. 

De asemenea, Institutul Național de Statistică a notat că gradul de autoaprovizionare al României, adică în ce măsură poate țara noastră să-și asigure necesarul de produse de care are nevoie populația, era de 84,9%. 

Așadar, declarația lui Călin Georgescu este falsă. România nu importă peste 65% din produsele lactate de care dispune. 

8. TRUNCHIAT I Călin Georgescu despre privatizarea fabricii ARO Muscelul Câmpulung

„Toate aceste foste întreprinderi de stat, au fost vândute pe bani de nimic, ca ulterior să fie vândute la fier vechi. Ori, aceste aspecte, au dus la distrugerea întregii economii. Gândiți-vă că inclusiv ARO de la Câmpulung, care era ultra cunoscut, a fost vândut pe nimic, la nivel de 200.000 de dolari la vremea respectivă (…).” a declarat Călin Georgescu pe 4 decembrie 2024 la Realitatea Plus (Min 29:39)

Compania ARO a produs de mașini de teren încă din vremea comunistă. În 2003, după ce acumulase datorii de 50 de milioane de dolari, a fost privatizată. 

Cumpărătorul, firma Cross Lander din SUA, s-a angajat să facă investiții de 15.5 milioane de dolari în decurs de cinci ani și să plătească datorii de 11.4 milioane acumulate până la privatizare. În plus, a cumpărat 68,7% din acțiunile ARO cu 150.000 dolari

Până în 2006, Cross Lander  nu și-a onorat obligațiile și ARO a intrat în faliment, iar contractul a fost reziliat, acționarul majoritar redevenind statul român prin Autoritatea Valorificării Activelor Statului (AVAS). În urma acestei proceduri, s-a organizat o licitație, iar marea parte a activelor, în valoare de 17 milioane de dolari, au fost vândute către compania Landmark Management (v. p. 94). Amplasamentul fostei fabrici a fost transformat într-un parc industrial. 

La vremea respectivă, unele anchete jurnalistice au arătat că eșecul privatizării ARO a fost cauzat, în mare parte, de influențele politice ale liderilor PSD. În acest context, Călin Georgescu folosește acest argument în sprijinul afirmației false că economia a fost distrusă (vezi minutul 29:25 din interviu). Economia României a cunoscut un trend ascendent după perioada comunistă, iar afirmația că economia este distrusă face parte dintr-o propagandă mai largă anti-occidentală, fără niciun suport statistic.

Cel mai recent raport al Institutului Național de Statistică arată că, în ultimii ani, economia țării noastre este una stabilă.

Datele referitoare la Produsul Intern Brut arată același lucru. 

Declarațiile lui Călin Georgescu sunt trunchiate. Istoria privatizării ARO a fost marcată de lipsa transparenței și de influențe politice. Statul a vândut 68,7 din acțiunile producătorului de mașini cu 159.000 dolari, iar cumpărătorul a băgat compania în faliment după ce nu și-a onorat obligațiile investiționale. Totuși, acest episod nu a determinat un impact major asupra economiei românești, despre care nu se poate spune în niciun caz că este distrusă, așa cum susține Călin Georgescu.

9. FALS | Jurnaliștii sunt amenințați cu închisoarea, dacă vorbesc despre război în spațiul public

„Presa nu mai este liberă, iar cei care sunt în presă și doresc să fie liberi, luptă în tranșee. Membrii Clubului Român de Presă sunt amenințați de instituțiile statului cu închisoarea, dacă își mai permit să vorbească măcar despre război în spațiul public. Nici măcar discuțiile bazate pe un viitor previzibil, pe iminența războiului în care riscăm să fim implicați nu mai sunt permise. E de neimaginat”, susținea Călin Georgescu într-un videoclip postat pe pagina sa de Facebook (min 0:39) pe 10 decembrie. 

 „Club Român de Presă” a fost înființat abia în mai 2023 și a fost fondat de foști politicieni, patroni de presă și oameni de afaceri, printre care se numără și Sorin Roșca Stănescu – condamnat la închisoare pentru constituirea unui grup infracțional organizat. Organizația nu este recunoscută de jurnaliștii din România ca fiind reprezentativă.

Mai mult, o investigație context.ro arăta și că persoane din conducerea clubului participă la o operațiune prin care răspândesc propaganda pro-Kremlin, conspirații și dezinformări în România. 

În ceea ce privește afirmațiile făcute de Călin Georgescu, vedem că, în ultima perioadă „Clubul de Presă” a emis comunicate strict cu privire la propaganda acestui candidat: 

• 29 noiembrie 2024: „presiunile care se exercită împotriva jurnalistei Anca Alexandrescu, urmare a faptului că a realizat o dezbatere cu candidatul Călin Georgescu”. Clubul transmitea că este inadmisibil ca un jurnalist să fie „într-o asemenea măsură amenințat de grupuri de cetățeni care reprezintă grupuri de interese politice”. 
• 27 noiembrie 2024: conducerea clubului mai cerea instituțiilor statului să „intervină de urgență”, lansând în spațiul public ideea că ar urma să aibă loc „violențe extreme” provocate de adversarii politici ai lui Georgescu, ONG-uri și comunități LGBTQ+ . 
• 11 noiembrie 2024: într-un alt comunicat, clubul acuză CNA și instiuțiile statului de „persecutarea” și „cenzurarea” unor jurnaliști sau a unor emisiuni.

În fapt, în mai multe comunicate de presă, acest club acuză instituțiile statului de cenzură și apără postul de televiziune Realitatea Plus și pe moderatoarea Anca Alexandrescu, care au primit în nenumărate rânduri ori amenzi din partea CNA pentru că au răspândit informații false.  

Nu am reușit să identificăm nicio informație pe site-ul clubului despre amenințări cu închisoarea din partea instituțiilor statului. 

Ce am identificat, însă, sunt atacuri la adresa CNA, privind „practici abuzive pentru limitarea libertății de expresie și intimidarea jurnaliștilor”, iar într-un caz era vorba despre site-ul activenews.ro, de asemenea un site care răspândește dezinformare (așa cum Factual.ro a arătat în multiple rânduri – exemple aici, aici și aici), care ar fi fost somat „pentru a se prezenta spre a fi judecat și penalizat prin amenzi aplicate”. 

În informațiile de pe site, cel mult clubul vorbește despre închiderea unor conturi de YouTube, TikTok sau Facebook. 

În altă ordine de idei, cea mai recentă amendă acordată de CNA postului Realitatea Plus a fost de 100.000 de lei, dezbătută chiar în ședința instituției din 8 decembrie, pentru emisiunea „Culisele statului paralel” din 7 decembrie, moderată de Anca Alexandrescu, la care a fost invitat Călin Georgescu. 

Amenda CNA a fost acordată pentru că la emisiunea respectivă, moderatoarea și Călin Georgescu răspândeau informații false, susținând că România intră în război cu Rusia, că acest lucru s-ar dori de administrația președintelui Biden din SUA, dar și că anularea alegerilor din România ar împiedica numirea lui Donald Trump ca președinte în America.

Ministerul Apărării Naționale a demontat deja informația potrivit căreia România ar intra în război, categorizând-o ca fiind falsă. Verifică aici.

Ca reacție la această amendă, Anca Alexandrescu a făcut afirmații dure live la televizor, duminică seara, 8 decembrie:

„Domnule Valentin Jucan (vicepreședintele CNA – n.red), știm care este scopul dumneavoastră, dar să știți că toate telefoanele, amenințările care sunt trimise către noi sub diverse forme nu ne intimidează și vom continua să spunem adevărul (…) oricât ne-ați amenda, oricât ne-ați jigni, ne-ați acuzat că avem contracte chiar dumneavoastră, ați făcut acest lucru în mod inadmisibil, dezinformând public pe pagina dumneavoastră de socializare cum că Realitatea ar avea contracte cu niște firme din Rusia (…) este inadmisibil să acuzați Realitatea Plus și să mă acuzați pe mine că prin emisiunea de aseară am atacat statul român și ordinea constituțională (…) Toți cei care mă acuzați că sunt rusofilă, că sunt comunistă, că sunt cu legionarii, va veni ziua când în genunchi o să cereți să fiți și voi de partea poporului”, spunea moderatoarea la începutul emisiunii (min 0:26). 

La minutul 6:03, Anca Alexandrescu a continuat: „Mă aștept ca pasul următor să fie mult mai dur și din modul cum vă construiți argumentația pentru a mă amenda, mă aștept să cereți și arestarea mea, așa cum deja unii au făcut-o. Nu mi-e frică”.

Așadar, vedem că Anca Alexandrescu a spus chiar în prezența lui Călin Georgescu că se așteaptă să se ceară arestarea sa din partea CNA, dar nu că a fost cerut acest lucru de către instituțiile statului. 

Menționăm că CNA este o instituție de control al domeniului audio-vizual din România, însă nu are atribuții în domeniul penal, ca atare nu poate cere pedepse cu închisoarea pentru jurnaliștii care încalcă legea.

O altă amendă care a fost acordată postului Realitatea Plus este în valoare de 50.000 de lei și vizează emisiuni din perioada 29-30 noiembrie 2024, când au fost lansate dezinformări cu privire la candidații la președinție. Mai mult decât atât, postul de televiziune a anunțat că va fi partener media la o întânire dintre Călin Georgescu și Robert Kennedy Jr., care ar fi urmat să fie moderată de jurnalistul american Tucker Carlson, pe 5 decembrie. Cu toate acestea, informația este falsă, întâlnirea nu a avut loc. 

În concluzie, declarația făcută de Călin Georgescu este falsă. Postul de televiziune Realitatea Plus și alți membri ai „Clubului Român de Presă” au fost amendați pentru că împrăștiat informații false în materialele lor, pentru că nu au fost obiectivi și nu au făcut distincția dintre fapte și opinii. Nu s-a pus problema ca aceștia să fie amenințați cu închisoarea pentru simplul fapt că au abordat subiectul războiului.  

Concluzie