Ce verificăm?

Dacă există suportul legal ca Mecanismul de Cooperare și Verificare să funcționeze.

Verificare

În raportul Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul MCV din ianurie 2017 se precizează că Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) a fost instituit la momentul aderării României la Uniunea Europeană în 2007[1]  pentru a remedia deficiențele reformei sistemului judiciar și pentru a combate corupția, făcând trimitere la Decizia Comisiei din 13 decembrie 2006.

Ce spune această Decizie?

Încă de la începutul Deciziei sunt precizate actele care stau la baza implementării MCV. Astfel, printre actele enumerate găsim Tratatul privind Uniunea Europeană, Tratatul de instituire a Comunității Europene, Tratatul de aderare a Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, în special articolul 4 alineatul (3) și Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, în special articolele 37 și 38.

Decizia Comisiei din 13 decembrie 2006 precizează:

Încetarea MCV este condiționată în cuprinsul Deciziei de îndeplinirea obiectivelor asupra cărora au convenit cele două părți, dar fără a stabili o dată limită. Singura parte care poate hotărî asupra îndeplinirii condițiilor este Comisia Europeană, acceptarea mecanismelor de verificare fiind una din condițiile aderării la Uniunea Europeană.

În ultimul raport MCV, sunt făcute și câteva precizări generale cu privire la durata și încetarea mecanismului:

Prezentul raport se plasează într-o perspectivă pe termen mai lung pentru a identifica măsurile-cheie care mai trebuie întreprinse pentru realizarea obiectivelor MCV. Dinamica creată până în prezent permite concentrarea atenției pe măsurile-cheie care trebuie luate. Atunci când măsurile prevăzute la fiecare din obiectivele de referință din prezentul raport vor fi întreprinse, obiectivul respectiv va fi considerat provizoriu finalizat. Atunci când acest lucru va fi valabil pentru toate obiectivele de referință, MCV va fi închis. Prin urmare, recomandările formulate pot fi considerate suficiente pentru îndeplinirea acestui obiectiv – cu excepția cazului în care evoluțiile inversează în mod clar sensul progreselor.   

Concluzia fiind că:

În cazul obiectivelor de referință pentru care se apreciază că s-au realizat progrese substanțiale, Comisia consideră că punerea în aplicare energică și menținerea atât a ritmului, cât și a unei direcții consecvente a reformei va permite închiderea rapidă a respectivelor obiective de referință. Pentru alte obiective, acest lucru s-ar putea dovedi mai problematic. Prin urmare, Comisia are intenția de a prezenta următorul raport la sfârșitul anului 2017 și este pregătită să ofere asistență suplimentară pentru a ajuta la consolidarea caracterului ireversibil al progreselor înregistrate și să încheie, astfel, monitorizarea și verificarea efectuate în cadrul mecanismului.

Concluzie

Declarația lui Călin Popescu este falsă. MCV are la bază acte precum Tratatul privind Uniunea Europeană, Tratatul de instituire a Comunității Europene, Tratatul de aderare a Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, în special articolul 4 alineatul (3) și Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, în special articolele 37 și 38, singura parte care poate denunța mecanismul fiind Comisia Europeană, fără a exista un termen limită de îndeplinire a obiectivelor. În momentul de față, din ultimul raport MCV publicat în ianuarie 2017, reiese că o parte dintre obiective au fost îndeplinite, în timp ce pentru altele situația este una problematică.