Ce verificăm?

1.Verificăm dacă cele trei taxe menționate au fost eliminate printr-o decizie a guvernului Cioloș, aflat încă în funcție în luna ianuarie 2017.

2.Dacă aceste modificări de taxe puteau fi prevăzute la întocmirea programului de guvernare, astfel încât calculele ce au stat la baza acestuia să nu fie „date peste cap” de reducerea sau anularea acestor taxe.

Verificare

1. Taxele despre care vorbește Călin Popescu Tăriceanu se regăsesc în Codul Fiscal.

•         În ceea ce privește TVA (Titlul VII), se precizează la articolul 291 că:

(1) Cota standard se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse, iar nivelul acesteia este:

1. a) 20% începând cu data de 1 ianuarie 2016 şi până la data de 31 decembrie 2016;
2. b) 19% începând cu data de 1 ianuarie 2017.

•         În ceea ce privește taxa pe stâlp (denumită oficial „taxa pe construcții speciale”), aceasta se regăsea în Titlul X, pentru care se precizează la articolul 500, că „Prevederile prezentului titlu se aplică până la data de 31 decembrie 2016 inclusiv”.

•         În ceea ce privește accizele, nivelul aceastora se regăsește în continuare la Titlul VIII, deci în niciun caz nu putem vorbi despre o anulare. Tăriceanu se referă, de fapt, la anularea supra-accizei pe benzină și pe motorină, care are un nivel mai mic pe tonă pentru anul 2017 față de anul 2016, așa cum reiese din Anexa nr. 1.

Așadar, într-adevăr, la 1 ianuarie 2017, în timpul guvernării Cioloș, au început să producă efecte aceste tăieri de taxe. Însă ceea ce omite să spună Călin Popescu Tăriceanu este faptul că toate aceste prevederi din Codul Fiscal au fost inițiate de Guvernul Ponta.

Proiectul privind Codul fiscal ce propunea aceste modificări a fost înregistrat la Senat în 27 martie 2015 și adoptat de Senat pe 27 aprilie 2015. După o cerere de reexaminare trimisă de Președintele României, proiectul a fost votat, în forma actuală, întâi de Senat (pe 1 septembrie 2015, cu 131 de voturi “pentru”, patru voturi “împotrivă” și o abținere), iar apoi de Camera Deputaților (pe 3 septembrie 2015).

Forma trimisă spre promulgare către Președintele României se încheie chiar cu semnătura președintelui Senatului de atunci și de acum, Călin Popescu Tăriceanu.

În concluzie, decizia privind modificarea sau eliminarea acestor taxe nu a fost luată de Cabinetul Cioloș, chiar dacă, la intrarea lor în vigoare, acesta era încă în funcție, ci mult mai devreme, de Cabinetul Ponta, fiind apoi validate chiar de Parlament, sub semnătura lui Călin Popescu Tăriceanu.

2. În stenogramele ședințelor Senatului în care au fost decise aceste tăieri de taxe, vom găsi următoarea intervenție a domnului Tăriceanu cu privire la (pe atunci) proiectul de Cod fiscal:

„La acest Cod fiscal, stimaţi colegi, vă aduc aminte că au lucrat unii dintre colegii noştri bine cunoscuţi. Întâi, fostul ministru de finanţe, Daniel Chiţoiu, fostul coleg al dumneavoastră, apoi vreau să-i aduc aici laude predecesorului domnului ministru Teodorovici, domnul ministru Vâlcov, cu care am avut în câteva rânduri posibilitatea să discut – şi nu numai eu – despre proiectul de Cod fiscal, care – de ce să nu vă mărturisesc? – depăşeşte, probabil, aşteptările mele cele mai optimiste. […] Aşadar, din partea Grupului Liberal Conservator, vă declar că susţinem fără rezerve acest Cod fiscal, care poartă cea mai frumoasă amprentă pe care mi-aş fi dorit-o vreodată: un Cod fiscal liberal. Vă mulţumesc!”.

De altfel, Călin Popescu Tăriceanu a și votat ”pentru” aceste prevederi cuprinse în Codul fiscal.

În aceste condiții, având în vedere că actul normativ ce prevedea scăderea sau eliminarea acestor taxe a fost adoptat încă din 2015, autorii programului de guvernare prezentat de PSD și ALDE în campania electorală din noiembrie 2016 ar fi trebuit să țină cont de aceste modificări.

Concluzie

Afirmația lui Călin Popescu Tăriceanu este falsă – reducerea TVA la 19%, eliminarea taxei pe stâlp și anularea supra-accizei la carburanți nu au fost decizii ale Guvernului Cioloș, ci este vorba despre prevederi existente în Codul fiscal adoptat în anul 2015, în Parlamentul României, ca urmare a unei inițiative a Guvernului Ponta pe care Tăriceanu însuși a salutat-o la momentul adoptării și pe care, evident, autorii programului de guvernare o puteau prevedea.