Invitat la emisiunea 24/7 de la Digi24, Călin Popescu Tăriceanu a comentat decizia CCR cu privire la revocarea Laurei Codruța Kovesi, arătând că un posibil referendum pe această temă ar presupune schimbarea democrației parlamentare într-o democrație „referandară” și că acest lucru nu se poate pentru că: „stiți că referendumurile sunt caracteristice unor anumite tipuri… și anume regimurilor totalitare.”
Verificăm dacă referendumurile sunt caracteristice regimurilor totalitare.
Evident, modelul cel mai des invocat atunci când vine vorba de democrații care folosesc referendumul ca element al guvernării, este cel al Elveției. Este suficient să ne uităm la faptul că, în Elveția, potrivit Constituției federale, instanțele nici măcar nu exercită un control de constituționalitate, acest rol revenind cetățenilor în ultimă instanță, prin procedura de revizuire totală sau parțială a textului constituțional (chiar și o inițiativă a Parlamentului federal în această privință poate fi cenzurată de referendumul popular).
Dar și dacă ne uităm la modalitatea de a decide în regimuri totalitare, vedem că referendumul (de fapt, credem că termenul mai potrivit este „plebiscit”) nu este întotdeauna „arma” folosită pentru a decide. De exemplu, în Germania nazistă, Constituția anterioară conducerii lui Hitler a rămas în teorie în vigoare, însă aceasta a fost amendată prin Ermächtigungsgesetz, un act care, alături de decretul Verordnung des Reichspräsidenten zum Schutz von Volk und Staat din 1933 a dat puteri discreționare lui Hitler. Trebuie precizat însă că „amendamentul constituțional” care permitea cabinetului condus de Adolf Hitler să dea legi fără implicarea parlamentului nu a fost trecut prin vreun referendum, ci adoptat chiar de cele două camere ale Parlamentului, prin diverse mașinațiuni.
Din altă perspectivă, dacă ar fi să luăm ad litteram declarația lui Călin Popescu Tăriceanu, ar însemna că România actuală ar avea „apucături” de regim totalitar pentru că nu doar că în Constituția noastră există definit instrumentul referendumului ca modalitate de manifestare a voinței populare, ci acest instrument a și fost folosit în ultimii ani. De altfel, în câteva din ocaziile în care referendumul a avut loc, Călin Popescu Tăriceanu avea opinii diferite despre instrumentul referendumului:
În 2012, înainte de referendumul pentru demiterea președintelui de atunci, Călin Popescu Tăriceanu cataloga boicotul PDL drept un grav atac la democrație, afirmând că:
„Spun acest lucru deoarece participarea la vot a cetățenilor este, aș spune, un drept, dar, în același timp, și o importantă obligație civică pe care fiecare dintre noi o avem, pentru ca să putem influența destinul nostru, al copiilor noștri, al fiecăruia în parte. Cred că nu avem dreptul, dacă nu participăm la alegeri, să ne plângem de situația care ne afectează din punct de vedere social, din punct de vedere economic sau din punct de vedere politic.”
Tot în 2012, după rezultatele referendumului pentru demiterea președintelui, Călin Popescu Tăriceanu spunea că:
„Când aproape opt milioane de cetățeni îi spun președintelui că nu îl doresc, trebuie să țină cont de dorința cetățenilor. Suntem într-o criză politică, președintele trebuie să își dea demisia și să nu se ascundă în spatele unor proceduri de ordin administrativ, care să îi permită să se întoarcă în funcția pe care a deținut-o.”
Ani mai târziu, în 2016, Călin Popescu Tăriceanu părea să deplângă în continuare faptul că voința poporului, exprimată prin referendum, nu a fost respectată:
„Noi, liberalii, nu putem uita cum a fost umilită voinţa majorităţii poporului român, când votul său zdrobitor exprimat la Referendumul de demitere din 2012 a fost anulat în mod mai mult decât suspect printr-o erată a Curţii Constituţionale.”
Afirmația lui Călin Popescu Tăriceanu este falsă: există regimuri democratice care folosesc cu succes instrumentul referendumului; există regimuri totalitare care au folosit instrumente parlamentare și nu referendare pentru a-și aroga puterea absolută; și instrumentul referendumului există deja în Constituția și practica democratică a României, chiar dacă Tăriceanu pare să aibă sentimente diferite față de utilizarea lui.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULTSEO optimized by sem.ro SEO agency.