Ce verificăm?

Măsurile financiare de relansare economică anunțate de țările menționate.

Verificare

Este necesar de menționat că toate pachetele de relansare anunțate până în acest moment sunt estimative – cifrele finale vor putea fi analizate abia la finalul acestui an. În aceeași notă, și analiza Erste, la care face referire Carmen Avram, este doar un scenariu, bazat pe anunțurile oficiale făcute de state. Nu toate măsurile anunțate au fost încă implementate, la fel cum există posibilitatea ca unele să fie suplimentate. 

Luând în calcul datele disponibile, Erste a avansat următorul grafic cuprinzând procentele potențiale din PIB, anunțate de țările în care grupul are filiale și incluzând împrumuturile garantate de state:

Cifra menționată în dreptul României coincide cu cea anunțată de Guvernul României în luna iulie, în Programul Național de Investiții și Relansare Economică. Printre măsuri sunt incluse cele de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii, amânarea de la plata în vamă a TVA pentru importurile de produse medicale destinate combaterii COVID-19 și indemnizațiile de șomaj tehnic pentru perioada lockdownului.

Raportul arată și că „ România înregistrează cea mai mică valoare a veniturilor bugetare exprimată ca pondere în PIB din UE (32% în PIB, față de Bulgaria, 38%, Cehia și Ungaria 42% și Polonia 44%) și totodată cheltuieli permanente similare cu statele din regiune”. Cu alte cuvinte, pachetele financiare pe care România le are la dispoziție sunt cele mai mici din Uniunea Europeană.

COMISIA EUROPEANĂ

Programele de relansare economică de pe teritoriul UE sunt măsurate și analizate într-un document publicat de Comisia Europeană în luna mai. Datele disponibile în urmă cu 10 săptămâni arată că România alocase doar 1,3% din PIB pentru măsurile economice corelate cu pandemia de coronavirus.

Raportul Comisiei arată cifre chiar mai drastice în Ungaria: „ Măsurile fiscale adoptate până acum pentru a reduce impactul economic al pandemiei se ridică la 1% din PIB și includ tăierile de taxe din domeniile cele mai afectate”.

Guvernul de la Budapesta a anunțat, însă, măsuri suplimentare pentru a doua jumătate a anului, care se pot ridica la 4,4% din PIB, așa cum arată presa ungară. Alte 5,4 procente ar putea fi alocate sub formă de împrumuturi.

Comisia Europeană notează că impactul bugetar al măsurilor luate de Austria, în sumă absolută de 15 miliarde de euro, este de 4% din PIB, în luna mai. Același document remarcă și că Cehia adoptase deja, la data respectivă, un pachet de stimulente financiare de 2% din PIB, măsuri menite să ajute atât cetățenii, cât și firmele, pe perioada pandemiei. Statul ceh a anunțat și un plan de împrumuturi garantate de până la 17% din PIB, însă acesta, notează Comisia Europeană „nu sunt așteptate să creeze niciun impact bugetar”.

FMI

Evoluțiile financiare mai recente sunt monitorizate constant de Fondul Monetar Internațional. FMI rezumă politicile fiscale ale statelor, în contextul pandemiei, pe site-ul propriu și le actualizează constant.

Potrivit experților FMI (analiză actualizată în 30 iulie), România rămâne la o alocare bugetară de 2% din PIB pentru măsuri directe privind combaterea efectelor pandemiei de coronavirus. Adițional, statul român oferă un pachet de împrumuturi de 1,5% din PIB.

Experții Fondului nu menționează o valoare totală din PIB alocată de guvernul ungar, având în vedere că Budapesta nu a adoptat un pachet unic de măsuri. Diferitele prevederi fiscale menite să combată efectele carantinei au fost luate treptat, începând cu luna martie, iar impactul bugetar urmează să fie analizat.

Austria, în schimb, a alocat un fond clar de 38 de miliarde de dolari. Suma este echivalentul a 9,5% din PIB, arată analiza FMI. Este aceeași strategie fiscală pe care a adoptat-o și Cehia, anunțând un pachet de măsuri în valoare de 8,8 miliarde de euro, echivalentul a 4,2% din PIB.

Concluzie

Afirmația lui Carmen Avram este parțial adevărată. Deși România este, într-adevăr, țara din regiune care a oferit, pentru combaterea efectelor pandemiei, cel mai mic pachet financiar, analizele experților monetari arată că diferențele nu sunt atât de mari ca cele preconizate de raportul citat de europarlamentarul român.