Ce verificăm?

Procentul din produsul intern brut pentru pensiile speciale, comparat cu cel pentru cercetare în anii 2021 și 2022.

Verificare

Demersul de verificare a procentului pensiilor speciale, din PIB, este unul anevoios, pentru că pensiile speciale, în România, nu au o categorie aparte în bugetul de stat. Am considerat însă această verificare necesară, tocmai pentru că sumele nu au fost evidențiate clar în raport cu PIB-ul, până acum. Vom arăta mai jos că, într-adevăr, pensiile speciale au reprezentat, în 2022, aproape 1% din PIB-ul României.

Există mai multe instituții care plătesc pensii speciale – Casa Națională de Pensii Publice, Casa de Pensii Sectorială a M.A.I., cea a M.A.P.N. și cea a SRI. Am verificat datele aferente fiecăreia dintre aceste instituții.

Denumirea de pensii speciale apare preponderent în spațiul public, însă acestea nu există în cadrul legislativ sub această denumire. Termenul vine de la caracterul special al acestor venituri, în sensul în care se diferențiază de restul categoriilor de pensii (pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată, pensia anticipată parțială, pensia de invaliditate, pensia de urmași) prin faptul că au o legislație diferită pentru încadrarea în pensie și pentru că nu țin cont doar de principiul contributivității în calculul sumei finale. 

Principalele categorii de pensii speciale sunt acordate cadrelor MAPN, cadrelor MAI, cadrelor SRI, procurorilor, magistraților, parlamentarilor, membrii Corpului diplomatic și consular, membrii Curții de Conturi și personalul aeronautic civil. 

Casa Națională de Pensii Publice este responsabilă de plata pensiilor procurorilor, magistraților, parlamentarilor, membrilor Corpului diplomatic și consular, membrilor Curții de Conturi și personalul aeronautic civil, iar pentru celelalte trei categorii există Case de Pensii Sectoriale. 

Vom analiza sumele plătite în 2021, respectiv 2022, pentru pensiile speciale din România.

— 2021 —

Potrivit Ministerului Finanțelor Publice, pentru pensiile militare de stat (cumulând pensionarii din MAPN, MAI și SRI) s-au plătit, în 2021, 9.6 miliarde lei. 

La această sumă se adaugă cele plătite de către Casa Națională de Pensii Publice, în baza unor legi speciale (membrilor Corpului diplomatic şi consular al Românie, parlamentarilor, personalului aeronautic, procurorilor și judecătorilor, personalului auxiliar din instanțe și membrilor Curții de Conturi), 

În urma analizării statisticilor oferite de CNPP pentru aceste 6 categorii de pensii de serviciu ajungem la o sumă de 1,495 de miliarde de lei în anul 2021. Pentru a determina suma finală trebuie să adăugăm și cifrele din execuția bugetară de 9,6 miliarde, iar astfel rezultă o cheltuială de 11,095 miliarde de lei cu pensiile speciale. Dacă raportăm această sumă la PIB (Conform Institutului Național de Statistică, România a avut un PIB, în 2021, de 1187402,4 milioane de lei), procentul pensiilor speciale este de 0,93.

În cazul Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării suma alocată din bugetul de stat este de 1.924.167.000 de lei. Din cadrul acestei sume sunt alocați 1,393,770,000 de lei strict pentru Cercetare Fundamentală și Cercetare Dezvoltare. Din nou dacă comparăm cu PIB-ul României în 2021 procentul alocat pentru cercetare este, într-adevăr, de aproximativ 0,16. 

— 2022 —

În anul 2022, militarilor le-au fost plătite, prin Casa de Pensii sectorială, pensii speciale în valoare de 4.294.516.000 de lei. 

În cazul celorlalte două Case Sectoriale, am solicitat oficial datele, care nu au fost publicate nicăieri. În răspunsurile oficiale se arată:

sri.png MAI.PDF

Casa Sectorială de Pensii a SRI a plătit pentru plata pensiilor și ajutoarelor de bătrânețe 823.826.000 lei. 

Casa Sectorială de Pensii a M.A.I. a plătit, în anul 2022, suma de 5.642.074.208 de lei. 

Totalul acestor trei instituții este de 10.760.416.208 de lei, la care trebuie să adăugăm și sumele pentru categoriile profesionale de care este responsabilă Casa Națională de Pensii Publice. În baza statisticilor oferite de CNPP, suma alocată pentru aceste 6 categorii de pensii speciale în 2022 a fost de 1,616 miliarde de lei. 

Suma bugetelor alocate de către cele trei Case Sectoriale de Pensii și a Casei Naționale de Pensii Publice ajunge la un total de 12.376 de miliarde de lei alocate pentru pensiile speciale în 2022. Dacă raportăm această sumă la Produsul Intern Brut al României în același an (respectiv 1.244.397.715.200 de lei), pensiile speciale reprezintă 0,99% din PIB-ul României (deci în creștere față de 2021). 

În comparație, bugetul de stat pentru 2022 a alocat Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării suma de 1,783 miliarde de lei din care 1,638 reprezintă explicit cheltuielile de Cercetare Fundamentală și Cercetare de Dezvoltare. Din nou dacă ne raportăm la PIB-ul României din anul trecut bugetul alocat Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării reprezintă 0,14% din PIB, iar specific partea de Cercetare Fundamentală și Cercetare de Dezvoltare reprezintă 0,13%. 

Concluzie

Declarația deputatului Cătălin Drulă este adevărată atât dacă ne raportăm la datele din anul 2021, cât și 2022. Alocările bugetului de cercetare reprezintă 0,16% din PIB în 2021 și 0,14% din PIB în 2022, iar cheltuielile cu “pensiile speciale” sunt de 0,93% raportat la PIB-ului 2021 și 0,99% din PIB-ul anului 2022 (în creștere).