Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
Tema comasării alegerilor a înfierbântat scena politică. În timp ce coaliția de la putere încearcă să negocieze căile cele mai convenabile pentru a câștiga cât mai multe mandate, opoziția încearcă să împiedice ca acest lucru să aibă loc. Deputatul Cătălin Drulă, președintele USR, a afirmat:
„Au spus că în alte țări tot așa sunt comasate. În primul rând că exemplele date nu sunt unele potrivite. În al doilea rând, acolo unde se mai întâmplă astfel de suprapuneri, ele se știu dinainte cu patru-cinci ani de zile și sunt din calendarul acelor alegeri. Sunt, prin lege, stabilite cu un ciclu electoral înainte. Nimeni, în nicio țară civilizată din Europa, nu hotărăște să scurteze mandatele unor primari, că practic asta se întâmplă de facto”, a mai declarat Cătălin Drulă.
Dacă au mai fost țări din Europa care au organizat mai devreme decât de obicei alegeri locale, cum au fost luate deciziile și dacă au fost afectate mandatele primarilor.
În Europa, alegerile locale sunt organizate în diverse moduri. În timp ce în unele state toți primarii sunt aleși o singură dată la câțiva ani, în alte țări alegerile locale se organizează în fiecare an, în funcție de regiune.
Așa cum Factual.ro a arătat într-o analiză amănunțită, 2024 e numit anul super electoral, fiindcă în mai mult de 70 țări din lume se vor organiza alegeri. Pentru România, acest an aduce o premieră: toate tipurile de alegeri au loc în același an.
În acest context, mai mulți lideri politici și-au arătat interesul pentru comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare, fiind desfășurate negocieri în acest sens. Totuși, politicieni precum Cătălin Drulă și-au exprimat dezacordul față de o astfel de propunere, având în vedere că europarlamentarele ar trebui să se organizeze deja în luna iunie, adică peste mai puțin de patru luni.
Pentru a vedea dacă situația din România ar fi una singulară în Europa, așa cum o prezintă Cătălin Drulă, ne-am uitat la istoricul electoral al altor țări europene.
Reducerea mandatelor primarilor, în special în contextul comasării alegerilor, nu este o practică frecvent întâlnită în țările europene, iar în situațiile în care alegerile locale sunt combinate cu alte alegeri, deciziile nu sunt luate „de pe o zi pe alta”.
Spre exemplu, în 2024 Belgia organizează în aceeași zi alegerile europarlamentare, cele legislative și cele locale pentru regiunea Capitalei, iar irlandezii vor vota în aceeași zi la alegerile europarlamentare și la cele locale, dar programarea lor a fost făcută cu mai mult timp înainte. Atât în Belgia, cât și în Irlanda, alegerile locale anterioare au avut loc în luna mai, iar anul acesta vor fi desfășurate în iunie, astfel că în aceste cazuri discutăm de fapt despre o amânare a alegerilor locale.
Sistemul electoral din Grecia a suferit mai multe modificări de-a lungul anilor, inclusiv în ceea ce privește durata mandatelor primarilor. Deși mandatele lor obișnuiau să fie de 4 ani, în perioada 2014-2019 acestea au fost de 5 ani (când alegerile municipale/regionale și cele europarlamentare au fost comasate). De asemenea, și primarii aleși în toamna anului 2023 vor avea mandate tot de 5 ani, începând din ianuarie 2024 până în decembrie 2028.
Alegeri 2014
Alegerile locale în Grecia au fost organizate mai devreme decât erau în mod normal când au început să fie sincronizate cu europarlamentarele, adică în anul 2014. Înainte de asta, alegerile erau organizate de regulă în toamnă: în 2006 alegerile municipale și regionale au fost organizate în octombrie, iar în 2010 în noiembrie.
Din cauza provocărilor economice și politice (care au apărut după ce anul 2009 a fost încheiat cu un deficit de 15,1%) și pe motiv că s-ar reduce costurile, alegerile din 2014 au fost organizate împreună cu alegerile europarlamentare, în luna mai. Primarii și-au început mandatele în toamnă (exemplu aici).
Un document al Consiliului Europei din 2012 arată că structura administrației locale din Grecia a fost reformată din 2011 prin programul „Kallikrates” (legea 3852/2010). La capitolul 5 privind statusul aleșilor locali se precizează că după schimbările legislative alegerile vor avea loc la fiecare 5 ani și că „se desfășoară concomitent la aceleași secții de votare cu cele ale Parlamentului European”.
Tot aici este menționat faptul că mandatele reprezentanților municipali și regionali aleși în noiembrie 2010 urmau să fie mai scurte decât de obicei, începând de la ianuarie 2011 și terminându-se pe 31 august 2014. Înainte, mandatele se încheiau la finalul anului.
Alegeri 2019
În 2018, Guvernul grec a venit cu un nou pachet de reforme administrative, prin programul „Kleisthenes” (legea 4555/2018), care viza în principiu administrațiile locale. Acesta reducea durata mandatelor primarilor și a consilierilor municipali înapoi la 4 ani (prin modificarea legii anterioare – 3852/2010). Decizia s-a aplicat începând cu cei care au câștigat alegerile în 2019, care au fost organizate în luna mai pentru a doua oară, totodată cu alegerile europarlamentare.
În lege se mai menționează că noii reprezentanți își încep mandatele pe 1 septembrie 2019, ca în ciclul electoral anterior, și acestea se încheie pe 31 decembrie 2023.
Alegeri 2023
Situația, însă, se schimbă iar, cu doi ani înainte de noile alegeri, prin legea 4804/2021 care stipulează că: „Primarii, consilierii municipali, consilierii comunităților municipale și președinții comunităților municipale sunt aleși la fiecare cinci (5) ani prin vot direct, universal și secret.”
Aici se precizează și că alegerile vor avea loc în octombrie 2023, iar mandatele primarilor vor începe de la 1 ianuarie 2024, cum se practica și înainte.
Astfel, vedem că în ultimii ani au fost făcute multe modificări legislative care vizau modul în care erau aleși primarii, dar și datele la care au loc alegerile locale.
Înainte de alegerile din 2014, primarii erau aleși în toamnă (octombrie/noiembrie), dar în 2014 și în 2019 alegerile locale au fost organizate în aceeași perioadă (luna mai) cu alegerile europarlamentare. În 2014, primul tur al alegerilor locale a avut loc pe 25 mai, când s-au desfășurat și alegerile europarlamentare. În 2019, al doilea tur al alegerilor locale a fost comasat cu alegerile europarlamentare pe 26 mai.
Din 2023 alegerile locale au fost organizate din nou în luna octombrie. Totodată, a fost modificată și lungimea mandatelor de mai multe ori, în unele cazuri fiind scurtate.
Așadar, Grecia este un exemplu care îl contrazice pe Cătălin Drulă, totuși într-o realitate politică și legislativă care este destul de instabilă.
O altă situație în care alegerile locale au fost organizate altfel decât în mod normal a fost în Franța, unde primarii, adjuncții săi și consilierii municipali sunt aleși pentru o perioadă de șase ani. Primarul este ales prin consilierii municipali, ei fiind la rândul lor aleși prin vot universal direct, la alegerile municipale.
În ceea ce privește modul de organizare, doar în 1995 alegerile locale au avut loc în luna iunie, iar din 2001 acestea au început să fie din nou organizate în luna martie, cum se obișnuia.
Alegerile locale din Franța erau inițial programate să aibă loc în luna martie 1995, însă au fost amânate până în iunie din cauza unor tensiuni politice, în contextul în care și alegerile prezidențiale urmau să aibă loc în primăvară. La alegerile prezidențiale a participat și câștigat, în mai 1995, Jacques Chirac, care anterior a fost primar al Parisului timp de 18 ani (perioada 1977-1995).
Decizia de a amâna alegerile locale a fost luată cu un an înainte, în mai 1994, pentru a evita suprapunerea celor două rânduri de alegeri (deci tocmai pentru a evita comasarea).
Legea 94-590 din 1994 a stabilit că: „Următoarea reînnoire a consilierilor municipali (n.r – și indirect a primarilor) va avea loc în iunie 1995. Mandatul lor va fi supus reînnoirii în martie 2001”.
Astfel, primarii aleși în 1995 nu aveau un mandat întreg, ci unul mai scurt cu câteva luni. Un exemplu în acest sens este cel al lui Jean Tiberi (următorul primar al Parisului după Jacques Chirac), care și-a început oficial mandatul de primar în iunie 1995 și a ocupat funcția până în martie 2001.
În 1995 a fost o situație excepțională, având în vedere că următoarele alegeri au avut loc iar în luna martie.
Declarația președintelui USR Cătălin Drulă este parțial adevărată. Au existat situații în Europa în care mandatele primarilor au fost scurtate în urma unor decizii legislative, însă acestea au fost cazuri izolate, iar programarea a fost făcută cu mai mult timp înainte de alegeri (nu doar câteva luni). În Grecia au existat situații în care alegerile locale au avut loc în luna mai, odată cu europarlamentarele, dar noii primari și-au început mandatele abia în toamnă, nu chiar după alegeri. În Franța, în schimb, data alegerilor a fost modificată tocmai pentru a evita comasarea.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.