Ce verificăm?

Ce a declarat Călin Georgescu în mediul online.

Verificare

1. FALS | COVID-ul pe care nu l-a văzut nimeni

„Toată lumea a acceptat că există Covid. Nu există nimica, nu a fost văzut niciun virus, nu există, nu l-a văzut nimeni niciodată. Singura știință care există în această lume este Iisus Hristos. Singura și unica.” spunea Călin Georgescu pe 11 noiembrie 2024, la o emisiune promovată pe YouTube de HappyFishTV (min, 34:33) 

În mod evident, virusul SARS CoV2, există și cercetătorii l-au văzut la microscop. Centrul de Control și Prevenire a Bolilor (CDC) din Statele Unite a publicat mai multe imagini AICI. 

Conform CV-ului său, Georgescu nu are studii în domeniul medical. 

2. FALS | Alocațiile pentru copiii ucrainenilor

„Știți cât costă o alocație pentru un copil din Ucraina, ceea ce îi oferă România? Vă spun eu: 3700 de lei. Iar pentru un copil român costă 248 de lei” a declarat Georgescu pe 5 noiembrie într-un reel pe Facebook. 

Factual a arătat încă din iulie 2024, că alocațiile pentru copiii ucraineni NU sunt de 3700 lei, ci aceștia pot beneficia de alocație dacă părinții lor au rezidență în România și în același cuantum ca și copiii români. Deși a existat o inițiativă legislativă în 2023 pentru acordarea de alocații copiilor ucraineni, aceasta a primit avize negative și a rămas blocată în Camera Deputaților. 

Alocația la acest moment este de 292 lei. 

Trebuie specificat că suma vehiculată de Georgescu a fost vehiculată și de europarlamentara Diana Șoșoacă. 

3. FALS | Absența lui Eminescu în programa școlară

„Noi nu suntem în stare nici pe Eminescu să facem pace cu el. Câți dintre cei care i-ați avut aici știu că Eminescu nu este predat în școală astăzi?” a spus Georgescu pe Facebook (min. 09:48) în 22 noiembrie. 

Documentele oficiale al Ministerului Educației ( aici, aici) arată că Mihai Eminescu este inclus în programa pentru examenul de Bacalaureat inclusiv pentru 2025. 

În documentul privind Reperele metodologice  (tot ficial) pentru clasa a IX-a, se recomandă ca cel puțin jumătate din textele literare pentru studiu să fie din opera mai multor scriitori români, printre care și Eminescu.  scriitorilor canonici menționați anterior, inclusiv Mihai Eminescu.  În cazul curriculumului pentru clasa a XII-a în anul școlar 2024-2025 apare exemplul unei poezii scrise de Mihai Eminescu, intitulată „Atât de fragedă”, pe care elevii trebuie să o analizeze și să o comenteze.

În plus, vedem că în bibliografia claselor de liceu sunt incluse următoarele cărți: „Poezii” de Mihai Eminescu și „Scrisori de dragoste” de Mihai Eminescu”.

Publicația Edupedu a scris un articol despre o declarație făcută de Călin Georgescu pe platforma TikTok. Susținea că nici Lucian Blaga sau alți autori consacrați nu s-ar preda în școli și că elevii nu ar învăța în liceu geografie și istorie. Edupedu a arătat clar că aceste lucruri nu sunt corecte și că se învață obligatoriu până în clasa a XII-a geografie și istorie. 

Pentru unele profile din liceu, cele două discipline sunt incluse și în programa de Bacalaureat. Istoria este chiar o probă obligatorie la profilul umanist. 

4. FALS | România și-ar importa aproape toate alimentele

„Poporul este secătuit din punct de vedere al alimentelor. Gândiți-vă că sunt peste 90% din alimente care vin din import, o țară care poate să alimenteze toată Europa.” a declarat în 31 octombrie Călin Georgescu pe Facebook ( min. 5:00). 

Datele oficiale publicate de Institutul Național de Statistică (INS) în acest an arată situația în detaliu la momentul 2022. Pentru a vedea câte dintre alimentele disponibile în România au fost importate, vom scădea din producția internă exporturile și vom adăuga la rezultat importurile. După acest calcul, vom vedea ce procent din totalul alimentelor rămase în România reprezintă alimentele importate.

Datele INS privind producția utilizabilă (internă), importul și exportul sunt următoarele: 

Astfel, vedem că totalul producției interne este de 32,17 milioane de tone de alimente, în timp ce exporturile sunt de 14,04 milioane de tone și importurile de 9,31 milioane de tone.

România are probleme cu auto aprovizionarea, însă acestea nu sunt atât de grave și importurile nu sunt atât de multe precum susține Călin Georgescu. 

Pe baza acelorași date, Factual.ro a arătat într-o altă verificare că România nu are un grad de autosuficiență foarte mare. România acoperă 100% nevoile de consum ale populației din producția internă doar în ceea ce privește cerealele (la un nivel foarte mare), ouăle și carnea de oaie sau capră. 

În cazul celorlalte alimente, nevoia de consum nu poate să fie acoperită doar din producția internă și sunt necesare importuri de alimente. La unele alimente există o nevoie mai mare de importuri, în timp ce la altele necesarul este mai mic. 

Pentru a verifica dacă România ar putea să alimenteze întreaga Europă, am vorbit cu cu Radu Nechita, profesor la Facultatea de Studii Europene UBB și director de cercetare la Institutul European pentru Studii Economice. 

Nechita spune că unele persoane fac astfel de afirmații fără să precizeze cum s-ar putea realiza acest lucru în condiții de eficiență și nici nu se întreabă dacă „a te concentra pe un sector cu valoare adăugată relativ redusă ar fi într-adevăr o idee bună pentru țara noastră”. 

România are circa 130.000 km2 de teren agricol (media anilor din perioada 1961-2021) și ocupă locul 60 la nivel global.

Potrivit specialistului, din punct de vedere al productivității agricole, situația României s-a ameliorat mult după aderarea la UE: 

„Nivelurile actuale ale productivității sunt mai mari decât raportările exagerate (am putea spune mincinoase, dar sună urât) din perioada comunistă. Cu toate progresele recente, nivelul productivității agricole din România rămâne încă sub media UE la mai multe produse agro-alimentare, ceea ce justifică un optimism cu privire la posibilitățile de creștere ulterioare.

O creștere a productivității la nivelul celei medii din UE ar însemna într-adevăr creșteri semnificative ale producției agricole totale. Dar ar putea România să elimine importurile? Este puțin probabil, dacă obiectivul agricultorilor români ar fi o producție eficientă. Da, am putea produce în sere toate legumele necesare pe tot parcursul anului, chiar și măsline și citrice, dar acest lucru ar fi făcut cu pierderi. Românii ar produce ineficient și scump de toate în loc să producă eficient doar unele produse care apoi să fie exportate, deci indirect schimbate pe alte produse agricole. O astfel de abordare ar sărăci și agricultorii și consumatorii români”, punctează Radu Nechita. 

Expertul a dat exemplul SUA, care au unele dintre cele mai eficiente și mai productive ferme din lume, terenurile agricole fiind de peste 4 milioane kilometri pătrați. Chiar și în acest caz, cei 334 de milioane de americani au nevoie de importuri agricole.

„Desigur, SUA este cel mai mare exportator mondial (174 miliarde $) de produse agricole, dar balanța sa comercială este deficitară pe sectorul agricol pentru că importă și mai mult, (195 miliarde $).

Ar putea România, prin specializarea pe o producție agroalimentară eficientă să hrănească întreaga Europă? Puțin probabil, mai ales în condiții de eficiență. Poate că nici n-ar trebui să încerce acest lucru dacă există sectoare în care valoarea adăugată este mai mare”, explică Radu Nechita. 

România ocupă locul 19 din 133 de țări în Indicele Complexității Economice elaborat sub egida Universității Harvard, urcând 9 poziții în acest clasament în ultimii 10 ani. 

A hrăni toată Europa, adică peste 740 milioane de oameni, este un obiectiv a cărui atingere este iluzorie, explică Radu Nechita. 

„Încercarea de a-l atinge ne-ar costa mult pentru că ar însemna să renunțăm la prea multe oportunități din alte sectoare. Avem nevoie de agricultori, de fermieri care să producă în condiții de eficiență, de rentabilitate, nu pentru a satisface mândria păguboasă a unor politicieni”, a conchis specialistul.

5. FALS | Omul nu ar fi ajuns niciodată pe Lună

„Zic unii că a ajuns omul pe Lună. Eu nu. Nu că nu cred. Sunt sigur că n-a fost așa. Este o altă manipulare, dar asta-i altă temă. [..] Aia a fost o manipulare cu mersul omului pe Lună, dar asta e altă poveste” a declarat Georgescu pe 25 noiembrie la  c0smey / TikTok  și Alexandru Pleșea – Psiholog, Trainer/ YouTube (minutul 13:08)

Factual a mai publicat verificări pe acest subiect aici, aici, aici și aici. Pe lună au ajuns mai mulți astronauți, iar dovezile sunt accesibile tuturor. 

6. FALS | 3000 de copii dispar anual

„Cifrele la noi în țară sunt revoltătoare, sunt 3000 de copii care dispar pe an fără urmă.” a spus pe 11 noiembrie Georgescu la HappyFishTV (YouTube 1:56:06). 

În mai 2024, potrivit Salvați Copiii, numărul total de copii dispăruți (și încă negăsiți) era de 424. 

În 2015, ca răspuns la o interpelare făcută de un deputat, Ministerul Afacerilor Interne arăta că, la acel moment, figurau ca dispăruți în evidența Poliției Române era de 311 minori (înregistrați începând cu anul 1995). 

Cert este că numărul de sesizări privind disparițiile minorilor a crescut în fiecare an, însă Poliția atrage atenția asupra faptului că numărul de sesizări înregistrate nu reprezintă numărul de copii dispăruți, pentru că fiecare copil dispărut poate fi semnalat de mai multe ori. 

Situația este cu atât mai gravă, după cum arată un comunicat din mai 2024. Salvați Copiii avertizează că peste jumătate dintre sesizările privind minori dispăruți înregistrate în perioada aprilie 2023 – aprilie 2024 reprezintă plecări voluntare din locuințe sociale, centre DGASPC sau cămine școlare.

Datele folosite sunt din comunicatele IGPR sau Salvați Copiii, după cum urmează: 2020-2021, 2021-2022, 2022-2023, 2023-2024.

7. FALS | Apa nu e H2O

„Oare apa este chiar H2O? Așa cum am fost instruiți, ca să nu zic dresați să credem? […] eu vă spun că nu e așa, acolo este informație. De aia îți vine în PET-ul de plastic ca să nu mai fie informație. Dacă ar fi ea așa cum a fost lăsată. Ea îți dă informație și atunci realizezi că nici conștiința n-are cum să vină dacă tu ești dresat să te duci la o cutie de unde cineva îți vinde niște chestiuni de plastic.” a declarat, pe 25 noiembrie, Georgescu la radubooks / TikTok și Alexandru Pleșea – Psiholog, Trainer / YouTube (minutul 37:49)

Apa este definită ca fiind un compus format din doi atomi de hidrogen și un atom de oxigen, cu formula chimică H₂O. Acest fapt este susținut de cercetările științifice și de numeroase surse de încredere. 

Ideea că apa ar putea conține „informație” este o noțiune care este asociată de cele mai multe ori, cu homeopatia, adică o formă de medicină alternativă care se bazează pe principiul „asemănătorul vindecă asemănătorul”. Aceasta susține că o substanță care provoacă anumite simptome la o persoană sănătoasă poate, în cantități extrem de mici, să trateze simptome similare la o persoană bolnavă. Homeopatia nu este universal acceptată în medicina convențională din cauza lipsei unei baze științifice concrete.

Un exemplu cunoscut este teoria „memoriei apei”, susținută inițial de Jacques Benveniste în anii 1980. Potrivit acestei teorii, apa ar putea păstra memoria substanțelor cu care a intrat în contact, chiar și după ce acestea sunt diluate, până când nu mai pot fi detectate. Anumite cercetări ulterioare au discreditat ipotezele acestuia, iar studiile au fost discreditate din cauza metodelor greșite și a imposibilității de a repeta rezultatele.

De exemplu, May Nyman, profesoară de chimie la Oregon State University, a declarat pentru publicația Live Science faptul că ideea de „memorie a apei” nu are sens.

Polyethylene Terephthalate (PET) este utilizat frecvent pentru sticlele de plastic. Deși PET-urile pot avea efecte dăunătoare asupra mediului, ele sunt reglementate la nivel european și ar trebui să fie făcute din minim 25% plastic reciclabil. 

8. FALS | Despre Victoria de la Oarba de Mureș

„Când la Oarba de Mureș nemții atacau, erau sus pe deal, și românii erau trimiși ca să fie carne de tun ca să fie omorâți. Dar ei știau pământul și nu mai aveau niciun… nu mai aveau gloanțe, nu mai aveau arme! Și au luat parii de la vița de vie și au înfrânt armata germană care era ultra dotată. Asta înseamnă stare de spirit!” a declarat Georgescu  într-un video publicat de Alexandru Pleșea pe Facebook în 10 noiembrie. 

L-am contactat pe Virgil Țârău, profesor doctor în istorie să înțelegem ce s-a întâmplat la Oarba de Mureș. 

„În primul rând, trebuie precizat că, la Oarba de Mureș românii atacau și nemții se apărau. Bătălia a avut loc în a doua jumătate a lunii septembrie și începutul lunii octombrie 1944, pe un deal, la Sângeorgiu lângă Oarba de Mureș, care era întărit de germani. Au participat la bătălia respectivă unitățile armatei române și sovietice. A fost o luptă extrem de dură și de complicată pentru că, având avantajul tactic al înălțimii, germanii s-au putut apăra cu foarte multă eficiență. 

Decizia generalului Trofimenko de a trimite în asalt armata română a dus la moartea a peste 6.000 de soldați români. A fost un masacru din punct de vedere formal! Acolo nu s-a cucerit nimic cu parii de vie! Bătălia a fost câștigată în cele din urmă, dar cu niște pierderi extraordinar de mari! Este un caz clasic de bătălie cu pierderi extraordinari de mari! Decizia tactică a comandamentului sovietic de a fi asaltat un deal care putea fi apărat de cuiburi de mitralieră a fost absolut groaznică. Iar asta a dus la aceste pierderi imense”.

George Protopopescu , un alt istoric, consemnează în documentul „O pagină de eroism românesc – Oarba de Mureș 1944” cum s-a finalizat lupta dintre trupele românești și cele germane. 

„După 6 octombrie 1944, situația se schimbă, odată cu inițierea planului operației Debreți, se efectuează regrupări de forțe și se montează acțiunea ofensivă prevăzută pentru sectorul Mureș – Arieș a începe în dimineața de 9 octombrie 1944. Însă, în noaptea 8/9 octombrie, trupele inamice încep retragerea, astfel că nu a mai avut loc ofensivă proiectată și s-a trecut direct la acțiunea de urmărire” a consemnat acesta.  

Mai multe informații, inclusiv mărturii ale celor care au luptat la Oarba de Mureș,  se regăsesc în documentarul Ministerului Apărării Naționale și pe site-ul agenției de presă RADOR

9. FALS | 90% din femei nasc prin cezariană

„Dacă viitoarea mamă este manipulată de genul în care nu poți să naști decât prin cezariană, cum nasc astăzi în România peste 90%, este o tragedie. Știți de ce? Pentru că se rupe firul divin. Mai mult, tu consideri și accepți că peste 90% sunt bolnave” a declarat Călin Georgescu pe canalul de youtube al lui Alexandru Pleșea în 21 mai. (min 20:50) 

Potrivit unui studiu realizat în 2024 de Asociația Moașelor Independente nașterile prin cezariană depășesc nașterile naturale, însă nu la nivelul prezentat de Călin Georgescu. 

Astfel, conform raportului de cercetare, „aproape jumătate din femeile chestionate (46.2%) au declarat că au născut prin cezariană programată”. 

Trebuie precizat că în cazul acestui studiu, au participat 5.623 de femei. Însă autoarele arată că „limitările studiului (nu atât ca număr de respondente, ci ca eșantionare) nu permit generalizări”. 

Totuși, datele din raport scot la iveală că doar 27,7%  femeile care au făcut cezariană programată și au participat la studiu au recurs la această metodă din frică, pe când restul de 72.3 au făcut asta la indicațiile medicului care le monitoriza. 

Un alt studiu publicat în 2023 de un grup european de cercetători arată că la nivelul lui 2015, în România 46.9% din nașteri erau prin cezariană. Același document arată că țara noastră nu a reușit să furnizeze date conforme cu un sistem specific de clasificație (TGCS). Mai mult de atât, cifrele arată un trend crescător în mai multe țări europene. 

Operațiile prin cezariană au un trend ascendent în întreaga lume, atât în țările dezvoltate și slab dezvoltate, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) care spune că 10-15% ar fi rata optimă. 

OMS mai arată că nașterea prin cezariană poate salva vieți în anumite cazuri, utilizarea sa excesivă nu aduce beneficii suplimentare și poate duce la riscuri mari pentru mame și copii. 

10. FALS | Atacul asupra turnurilor gemene din SUA

„Chiar domnul Trump a afirmat faptul că acele turnuri gemene, de fapt nu au fost un atac terorist și se poate verifica și online” a declarat  în 21 mai 2024 Călin Georgescu pentru Alexandru Pleșea, care are un canal de Youtube (min. 26:44).

Comisia națională privind atacurile teroriste asupra Statelor Unite (cunoscută și sub numele de Comisia 9-11) arată că în 11 septembrie a anului 2001, patru avioane comerciale  ce vizau Statele Unite ale Americii au fost deturnate de de grupul islamist terorist Al-Qaeda. Două dintre acestea au lovit turnurile gemene ale World Trade Center din New York, unul a lovit Pentagonul la Washington, D.C., iar al patrulea s-a prăbușit în câmpurile din Pennsylvania, după o tentativă de preluare a controlului de către pasageri. 

Turnurile gemene au fost distruse în urma impactului și au murit 3.000 de oameni. 

Grupul terorist islamist Al-Qaeda, condus de Osama bin Laden, a revendicat atacurile. Bin Laden a explicat ulterior că acestea au fost o reacție la politică externă a SUA, inclusiv la prezența militară americană în Orientul Mijlociu și sprijinul acordat Israelului.

Cauzele prăbușirii turnurilor World Trade Center au fost investigate de specialiștii Institutului Național de Standarde și Tehnologie (NIST), o agenție federală a guvernului american, care au realizat rapoarte tehnice detaliate, inclusiv despre impactul avioanelor. 

Donald Trump – care le momentul atacului terorist nu ocupa funcția de președinte al SUA – a avut mai multe declarații și comentarii controversate care au alimentat teorii ale conspirației legate de prăbușirea turnurilor gemene. Într-un interviu din 2016 cu Howard Stern, Donald Trump a discutat despre atacurile din 11 septembrie și a spus: „Am auzit mulți oameni spunând că a fost o explozie controlată. Și poate că au dreptate. Poate că nu au dreptate, dar am auzit-o.”

El a sugerat că ar exista informații alternative și că unii oameni cred în explozia controlată, fără a oferi dovezi clare în sprijinul acestor afirmații. Aceste comentarii au fost criticate de experți și au fost considerate o distragere de la adevărul stabilit de investigațiile oficiale.

11. FALS |  Lacurile de acumulare administrate de străini

„Noi le dăm străinilor (…) ministrul de Energiei (…) a propus să dăm străinilor și lacurile de acumulare. Nu mai avem nimic. Eu vă spun ca om care este documentat, știu exact ce se întâmplă în piață (…) sunt date străinilor să le administreze” a declarat Georgescu pentru  Fanatik / YouTube pe 13 noiembrie 2024 (min 17:35)

În cadrul emisiunii Tatulici la Fanat1k din 13 noiembrie, care a fost publicată pe YouTube pe 25 noiembrie, Călin Georgescu a susținut că ministrul Energiei propune ca lacurile de acumulare ale României să fie date străinilor. 

Pe 30 octombrie, Ministerul Energiei (ME) anunța consultare publică pentru o ordonanță de urgență care ar modifica două legi, cu scopul de a determina claritate și eficiență în dezvoltarea tehnologiilor de stocare a energiei, de a sprijini construirea de centrale energetice și de a proteja infrastructura energetică. 

Concret, la acea dată, Sebastian Burduja -ministrul Energiei a susținut: 

„România face un nou pas decisiv spre un viitor energetic durabil și sigur. Acest proiect de ordonanță oferă cadrul de care avem nevoie pentru a transforma ambițiile noastre de tranziție verde în realitate, iar securitatea energetică a României va fi consolidată prin inovare și prin reglementări adaptate cerințelor actuale. Tranziția energetică nu mai este un obiectiv pe termen lung, ci o urgență națională. Deschidem larg porțile pentru investițiile în  hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, precum și pentru orice proiect de stocare a energiei electrice. Stocarea este prioritatea zero a sistemului energetic național”. 

Forma inițială a proiectului de ordonanță și nota de fundamentare arată că Ministerul Energiei ar putea prelua administrarea terenurilor care aparțin lacurilor de acumulare construite cu fonduri publice. Apoi, terenurile cu potențial ar putea fi concesionate investitorilor ca să construiască centrale. 

În proiectul de lege nu este menționat nimic despre actori externi. Actul normativ nu prevede înstrăinarea resurselor țării, ci încurajează contribuțiile care pot veni din partea investitorilor (care pot fi inclusiv companii românești).

Cu toate acestea, proiectul de lege a fost mediatizate eronat în spațiul public (exemplu aici și aici), unele site-uri acuzând că lacurile de acumulare din România ar fi „cedate străinilor”.

Actul normativ a fost adoptat în cele din urmă în 21 noiembrie 2024. Pe site-ul Guvernului se menționează că, prin această ordonanță, se va elimina dubla taxare a energiei stocate, lucru care ar reduce costurile și va stimula investițiile în capacități de stocare.Și aici se precizează că Ministerul Energiei ar putea prelua, în administrare, terenurile aparținând lacurilor de acumulare. 

Într-un briefing de la finalul ședinței de guvern din 21 noiembrie (min 54:34), ministrul Energiei a declarat:

„Foarte mulți necunoscători s-au exprimat pe rețelele sociale de următoarea manieră: vine Ministerul Energiei și propune un act normativ prin care lacurile de acumulate vor fi date străinilor. Rar mi-a fost dat să aud o asemenea prostie. Ce facem prin această ordonanță? Creăm cadrul prin care o fâșie de 0 virgulă la sută dintr-un lac de acumulare care se pretează unei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, de fapt fâșia de unde este pompată apa, din lacul inferior în lacul superior, trece dacă este cazul, în baza unui studiu, trece în administrarea Ministerului Energiei care poate să scoată la concesiune strict acea fâșie de lac.”

Și forma finală a Ordonanței, în vigoare în 26 noiembrie, arată că Ministerul Energiei poate prelua administrarea anumitor terenuri care fac parte din lacurile de acumulare, terenuri care sunt esențiale pentru construirea și operarea capacităților de stocare a energiei (cum ar fi centralele hidroelectrice cu acumulare prin pompaj).

Aceste lacuri de acumulare au fost finanțate cu bani de la bugetul de stat și pot fi folosite pentru producerea de energie hidro. Ministerul Energiei poate prelua atât calitatea de administrator, cât și pe cea de concedent (adică cel care oferă dreptul de a utiliza terenurile). Practic, acest lucru permite Ministerului Energiei să gestioneze mai direct aceste terenuri. 

12. FALS | Băuturi cu nanocipuri și 38 de ingrediente

„Deci dacă te uiți pe etichetă sunt peste așa la o mână peste 38 de ingrediente. Deci cum să bei ceva cu 38 de ingrediente? Este imposibil. Deci aici  sigur este exact  ceea ce vor ei să facă. Au predat marfa de plastic, tot ce înseamnă nanocipuri intră în tine ca într-un laptop și dețin controlul” a declarat Călin Georgescu pentru Podcastul Realități cu Niculescu pe 27 octombrie 2024 ( min 02:11). S-a referit la o doză de Pepsi. 

Nanocipurile sunt un tip de circuit electronic integrat de dimensiuni nanometrice produse cu ajutorul nanotehnolgiei. Ele sunt folosite în biotehnologie, în comunicații, în domeniul medical și pentru sistemele de monitorizare a mediului. În fabricile de sucuri, nanocipurile ar fi utilizate pentru eficientizarea producției mecanizate, nicidecum în rețeta propriu-zisă.

Până în acest moment nu am identificat cercetări  care să fi descoperit nanocipuri în băuturile carbogazoase. Singura cercetare relevantă pentru acest subiect, din care se poate să se fi inspirat Călin Georgescu, este un studiu publicat de mai mulți cercetători din China în jurnalul medical Nanotoxicology în 2017. Aceștia au descoperit o concentrație de cinci nanometri de nanoparticule fluorescente în sucul din sticlele de plastic Coca-Cola și Pepsi-Cola și au investigat comportamentul nanoparticulelor in vitro. 

Nanoparticulele fluorescente și nanocipurile sunt lucruri complet diferite, deși sunt create cu ajutorul aceleiași tehnologii.

Nanoparticulele fluorescente sunt un tip de nanomateriale care pot pătrunde adânc în membrana celulelor și emit lumină dacă sunt expuse la unde ultraviolete sau lumini albastre. Pot fi create în laborator, pot fi găsite în natură sau se pot produce neintenționat în timpul producției de alimente. 

Cercetătorii au studiat efectele nanoparticulelor fluorescente asupra sănătății, într-o cercetare in vitro aplicată pe un grup de rozătoare. Ei au descoperit că s-a acumulat o concentrație de nanoparticule în tractul digestiv, care au fost absorbite apoi în fluxul sanguin și au fost detectate în creier. La momentul respectiv nu au fost observate anomalii la nivelul țesuturilor și nu au fost afectate organele rozătoarelor. 

Cercetările recente (aici, aici)  atrag atenția că toxicitatea nanomaterialelor folosite în producția și ambalarea preparatelor poate avea un impact major asupra sănătății, iar statele trebuie să introducă noi reglementări în privința nanotehnologiei.

Un alt lucru important de punctat este că băutura menționată de el nu are 38 de ingrediente listate (aici).

Noi am cumpărat o doză de Pepsi. Ingredientele arată așa:

13. FALS | A realizat singura strategie de dezvoltare a României

„Am coordonat și realizat în anul 2008 singura strategie națională de dezvoltare a României din ultimii 50 de ani” a declarat Călin Georgescu pe TikTok ( min 01:06) în 24 octombrie. 

Strategia Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României – Orizonturi 2013-2020-2030 a fost publicată în Monitorul Oficial în 8 decembrie 2008. 

Chiar în prima parte a documentului aflăm informații despre componenţa grupurilor care au contribuit la elaborarea sa, care este formată din: 

– Coordonatori guvernamentali (fiind un proiect comun al Guvernului cu Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile)

– Coordonatorii și membrii Grupurilor de lucru: membri și specialiști din diverse ministere și instituții publice

– Consiliul Științific (unde a contribuit Academia Română)

– Secretariatul Operațional (unde a contribuit Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile). 

Pe lângă aceștia, și Călin Georgescu este menționat ca unul dintre coordonatori. El a coordonat grupul de redactare al strategiei. Deci, Georgescu nu a realizat efectiv strategia, ci s-a ocupat de scrierea ei. 

Aceasta nu este singura din ultimii 50 de ani din România, așa cum susține Georgescu. 

Guvernul a mai dezvoltat și „Strategia pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030”, care a intrat în vigoare începând din noiembrie 2018. Această strategie a fost coordonată de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul guvernului. 

14. FALS | Victimele din pușcăriile comuniste nu sunt victime

„(…) victimele cum au fost în pușcăriile comuniste – ăia n-au fost victime, să știți, cum se spune. Este o minciună sfruntată asta” a declarat Georgescu în 21 mai 2018 la Televiziunea Națională (TVR min 53.00).

Conform Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, în timpul regimului comunist, aproximativ 3 milioane de români au fost persecutați politic, dintre care peste 800.000 au murit în detenție sau în urma tratamentelor inumane. Regimul comunist a replicat modelul sovietic al Gulagului, înființând 44 de închisori și 72 de lagăre de muncă forțată în care erau închiși opozanți politici, intelectuali, clerici și alte categorii considerate „periculoase” pentru regim​. 

Unul dintre cele mai notorii locuri de detenție a fost Penitenciarul de la Pitești, unde s-a desfășurat „Experimentul Pitești”, considerat a fi cel mai mare şi cel mai intensiv program de spălare a creierului prin tortură din blocul comunist – „estimările totale referitoare la numărul celor care au suferit acest experiment sunt cuprinse între aproximativ 1.000 şi 5.000 de persoane. Sute de foşti deţinuţi au rămas cu traume psihice ori fizice pe viaţă” 

Alexandr Soljeniţîn, laureat al Premiului Nobel, considera că experimentul de la Pitești a fost „cea mai teribilă barbarie a lumii contemporane”, iar istoricul François Furet, membru al Academiei Franceze, a considerat Fenomenul Piteşti „una dintre cele mai cumplite experienţe de dezumanizare pe care le-a cunoscut epoca noastră”. Condițiile din aceste închisori erau inumane: foamea, frigul, munca grea și tortura constantă făceau parte din strategia de control total​. 

În semn de respect și din dorința de a prezenta realitatea atrocităților petrecute în acele timpuri, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet și alte inițiative similare precum Muzeul Ororilor Comunismului în România documentează suferințele, încercând să educe publicul despre ororile totalitarismului și să comemoreze victimele​.

Multiple surse – cărți (spre exemplu: „Fenomenul Pitești” de Virgil Ierunca sau „Închisoarea noastră cea de toate zilele” de Ion Ioanid), articole (precum „Foamea ca destin colectiv”, publicat în Dilema Veche), documentare (cum ar fi „Memorialul Durerii”, „Reeducarea” sau „The Last Communists”) – au relatat și confirmat de-a lungul timpului atât prezența regimului comunist pe teritoriul românesc, cât și efectele tragice pe care acesta le-a provocat. 

În sensul analizării din punct de vedere științific a acestui fenomen, în România, în anul 2009, s-a înființat Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) – o structură guvernamentală care creează, organizează, sprijină proiecte educaționale și de memorie, contribuind astfel la o mai bună înțelegere a importanței drepturilor și libertăților cetățenești în societatea post-comunistă.

15. FALS | Suntem cei mai puțin vaccinați împotriva COVID

„Amintiți-vă de perioada… eu îi spun plandemie. Românii au fost cei mai puțin vaccinați din Europa. […] Este un motiv de mare mândrie” a declarat Georgescu la emisiune moderată de Mihai Tatulici la Fanatik.ro și postată pe YouTube în 25 noiembrie ( min 08:45).

Datele centralizate de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), conform ultimului update din 5 octombrie 2023, arată că Bulgaria era pe ultimul loc la vaccinare împotriva COVID, unde doar 30.1% din populație se vaccinase cu schema completă. 

Cu 42,2% din populația totală care finalizase schema primară de vaccinare, România ocupa penultimul loc din UE privind vaccinarea împotriva COVID-19. 

Însă, Datele Organizației Mondiale a Sănătății includ și alte țări europene. Conform raportării actualizate la 31 decembrie 2023, procentul populației din România care a finalizat schema primară de vaccinare împotriva COVID-19 era mai mare decât în Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Muntenegru, Republica Moldova sau Ucraina.

În iulie 2024, Ministerul Sănătății arăta că până la acel moment muriseră 68.957 persoane diagnosticate cu infecție cu Sars-CoV-2.

16. FALS | Eolienele nu produc energie

„Nu produc eolienele energie. Eolienele sunt la nivel de 0,01 (n.r.- la sută). Ce produce energie este energia din apă, energia din cărbune, astea sunt elementele primare” a declarat Georgescu într-un interviu cu Mihai Tatulici pentru Fanatik, publicat pe YouTube pe 25 noiembrie 2024 (min 15:10). 

Potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS), centralele eoliene din România au generat aproape 12% din energia electrică totală a țării, în perioada ianuarie-septembrie 2024. Acestea se află pe locul patru, după termocentrale, hidrocentrale și centrala nucleară de la Cernavodă.

Anul trecut, producția de energie eoliană din România a crescut cu 8,8% față de 2022, conform datelor provizorii ale INS. A reprezentat peste 13% din energia electrică produsă în țara noastră. 

În Europa, energia eoliană a reprezentat 18% din totalul producției de energie anul trecut. A avut o pondere mai mare decât energia produsă de hidrocentrale sau de centrale fotovoltaice, conform datelor prezentate de programul Copernicus al Uniunii Europene.

Astfel, afirmația lui Călin Georgescu este falsă. În România, energia eoliană reprezintă mult mai mult decât 0,01% din producția totală.

17. FALS | Marea resetare

„Marea resetare înseamnă trei lucruri. Înseamnă guvernul mondial, înseamnă taxa unică și înseamnă moneda unică. Toate astea preluând sau confiscând toate averile oamenilor, existente astăzi. Aceasta înseamnă marea resetare. Ea a avut și are, de fapt, un slogan […] și anume: nu vei câștiga dar vei fi fericit.” a declarat Călin Georgescu în 2020. Interviul a fost urcat pe Canal 33 – Youtube în 29 noiembrie 2024 (min 14:47). 

Teoria Marii Resetări spune că o anume elită globală ar dori să impună un control total asupra populației prin măsuri precum eliminarea proprietății private, limitarea libertăților individuale sau implementarea unui guvern global. Ideea a apărut în urma unui proiect real al Forumului Economic Mondial (WEF) numit „The Great Reset,” din 2020, care propunea o reconstrucție economică mai sustenabilă și echitabilă după pandemie.

Conspirația a mai fost demontată în trecut de Factual, aici sau aici.

De asemenea, sloganul pe care Călin Georgescu îl scotea din context, parafraza greșit și atribuia conspirației nu există în această formă. 

Cuvintele la care Călin Georgescu dorea să se refere sunt „nu vei deține nimic și vei fi fericit.” Ele provin dintr-un clip realizat în 2016 de WEF și dintr-o serie de articole scrise de membri ai Consiliului Global pentru Viitor al WEF, care făceau previziuni despre cum ar putea arăta lumea în 2030, conform unei analize a Institutului pentru Dialog Strategic (ISD).

Ida Auken, o parlamentară daneză, și-a imaginat o lume viitoare în care progresele tehnologice ar permite ca transportul, cazarea și mâncarea să fie gratuite. Într-un scenariu imaginar, Auken descria cum ar putea arăta viața în 2030: „Nu dețin nimic. Nu am o mașină. Nu am o casă. Nu am niciun aparat electrocasnic sau haine… Tot ceea ce considerați un produs a devenit acum un serviciu,” scrie ISD.

Totuși, promovarea materialelor a alimentat teoriile conspirației online, fiind interpretată ca o presupusă dovadă a unui plan ascuns al WEF pentru a controla lumea. Teoria respectivului slogan a mai fost dovedită drept falsă de către Factual (aici) și fact-checkeri din mediul internațional (aici).

Prin urmare, informațiile pe care Călin Georgescu le oferă despre „marea resetare” sunt false.

18.TRUNCHIAT | Susține că nu vrea să scoată România din NATO și UE

„Am fost acuzat că vreau să scot România din NATO și Uniunea Europeană. Fals. Nu am spus acest lucru niciodată”, a susținut Georgescu pe 26 noiembrie 2024 în timpul unei discuții cu presa ( min 01:50).

Am ales acest verdict pentru că nu am reușit să identificăm declarații punctuale în care Georgescu să spună în mod direct aceste lucruri. 

Ce am identificat până acum arată clar o simpatie față de Rusia și o antipatie față de apartenența noastră la NATO și UE. 

În timpul unei emisiuni de la televiziunea națională din 21 iunie, Călin Georgescu declara că NATO este cea mai slabă alianță de pe planetă. Întrebat de către prezentatorul emisiunii dacă ar milita pentru plecarea României din NATO în cazul în care ar fi decident politic, Călin Georgescu a răspuns (minutul 16:04): „Dacă lucrurile continuă în felul ăsta, evident că nu ne interesează. Pentru ce să stai într-un club care nu acordă siguranță țării tale?”

Legat de Uniunea Europeană, invitat la un podcast pe canalul de YouTube HappyFishTV, Călin Georgescu a răspuns negativ la întrebarea moderatorului dacă o posibilă soluție la scăderea economică ar fi să ieșim din UE (minutul 1:32:34). A menționat totuși (minutul 1:30:04) un raport dat de Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel, care menționa că de când țările europene sunt în Uniunea Europeană, economia a scăzut.

De asemenea, cu un an în urmă, în cadrul unui alt podcast, Călin Georgescu declara următoarele (minutul 51:49) despre zona de circulație liberă Schengen, din care fac parte aproape toate statele Uniunii Europene: „Trebuie să transmitem că este o onoare pentru noi că nu am intrat în Schengen. Este bine că nu am intrat în Schengen.”

Afirmația lui Călin Georgescu că nu a declarat niciodată dorința de a scoate România din NATO este falsă. Deși nu a susținut explicit ieșirea din UE, declarațiile sale au o evidentă tentă anti-UE.

Mai jos, am mapat mai multe declarații pe aceeași temă. 

19. PARȚIAL ADEVĂRAT | Insulele Marshall și dezastrul nuclear

„În ultima mea misiune în insulele Marshall, unde am văzut probabil una dintre cele mai frumoase părți ale lumii, am asistat la dezastrul provocat de Statele Unite prin exerciții cu bombe atomice. Au distrus total cea mai mare parte a arhipelagului unde sunt insulele Marshall. Au distrus populația de ton din zonă prin efectul radiațiilor. Nu poți curăța acest efect așa cum ai face curat în propria casă. Oamenii din acest paradis nu au știut că a existat al Doilea Război Mondial și nu știau că existau doctori. În medie, oamenii de pe insulele Marshall trăiau 180-200 de ani, iar acum media de viață acolo este de 35-45 de ani din cauza radiațiilor.” a declarat Georgescu pe 23 ianuarie 2023 pentru canalul YouTube – Multerland ( min. 31:30)

Georgescu a fost raportor special ONU pentru efectele adverse ale transportului de produse şi deşeuri toxice şi periculoase asupra realizării drepturilor omului și a desfășurat o misiune în Insulele Marshall martie 2012. Raportul susține că testele au avut consecințe grave asupra sănătății populației, cu mulți locuitori suferind de cancer și alte boli cauzate de radiații. De asemenea, au fost afectați de strămutarea forțată din cauza contaminării terenurilor. Eforturile de reabilitare au inclus asistență medicală și reabilitarea mediului, dar există încă provocări legate de infrastructura medicală slabă și de despăgubirile insuficiente. 

Conform unui raport al Comisiei Naționale Nucleare a Insulelor Marshall  declasificat în august 2022 sunt detaliate testele nucleare efectuate de Statele Unite în Insulele Marshall între 1946 și 1958, în special pe atolii Bikini și Enewetak. Aceste teste au avut un impact devastator asupra mediului și populației locale din cauza radiațiilor. 

Comisia Națională Nucleară a Insulelor Marshall a publicat un raport în 2019, în care subliniază în mod repetat că expunerea la radiațiile generate de testele nucleare americane a avut consecințe devastatoare asupra sănătății locuitorilor. 

În ceea ce privește speranța de viață în Insulele Marshall, datele centralizate de Banca Mondială contrazic afirmațiile făcute de Călin Georgescu. În 1960, speranța de viață era de 54 de ani, crescând constant până în prezent, când a ajuns la 65 de ani. 

Astfel, declarațiile lui Călin Georgescu sunt parțial adevărate. Într-adevăr, testele nucleare au avut efecte devastatoare asupra mediului și sănătății populației din Insulele Marshall. Cu toate acestea, afirmațiile privind speranța de viață sunt exagerate. Nu există dovezi că vreodată speranța de viață în acea regiune ar fi fost între 180-200 de ani. De asemenea, afirmația că speranța de viață actuală ar fi de doar 35-40 de ani este o exagerare evidentă, datele oficiale indicând o speranță de viață mult mai mare, de peste 60 de ani.

20. FALS | Despre cancer, rata mortalității și chimioterapie

„Iau cancerul, că tot vorbim de el. Rata mortalității este de cam 97% în cazul bolnavilor de cancer din lume, prin tratamentul utilizat de chimioterapie. Domnule, ce este chimioterapia? De ce nu-ți pui o întrebare simplă? Păi, este un acid. Și dacă iau pH-ul sângelui, 7,3 sau 7,4, tot ce înseamnă alcalin sus este viață. Tot ce înseamnă acid este moarte. Păi, cum pot eu să cred că bag un acid în mine și mă vindec?” a declarat Călin Georgescu într-un video publicat pe 20 mai 2020 pe Youtube de canalul Pământul Strămoșesc, care susține că declarația este din 2017. 

Cele mai recente date referitoare la cancer la nivel global provin din 2022 și sunt centralizate de Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului, parte a Organizației Mondiale a Sănătății. În acel an, numărul total de cazuri a fost de 19,9 milioane, iar numărul de decese a ajuns la 9,7 milioane. 

În 2020, când a fost postat acest clip, erau 19,3 milioane de cazuri și 10 milioane de decese, ceea ce corespunde unei rate a mortalității de 51,81%. 

De asemenea, datele din 2018 indică 18,1 milioane de cazuri și 9,6 milioane de decese, cu o rată a mortalității de 53,04%. Aceste date sunt semnificativ diferite de rata de 97% menționată în declarația lui Călin Georgescu.

Referitor la discursul ce neagă importanța chimioterapiei, Factual a publicat recent un material. 

David Henry Gorski, oncolog american, a scris un articol științific în care abordează criticile frecvente aduse chimioterapiei, un tratament contestat de susținătorii medicinei alternative. Chimioterapia crește rata de supraviețuire, iar un studiu realizat de cercetători de la Academia Oxford arată că pacienții care urmează acest tratament au o supraviețuire de 76% la 18 luni, comparativ cu 69,3% în cazul celor care nu fac chimioterapie. În 2022, în SUA existau aproximativ 18,1 milioane de supraviețuitori de cancer, iar numărul acestora va crește semnificativ până în 2040, majoritatea urmând chimioterapia.

De asemenea, conform unui comunicat al Organizației Mondiale a Sănătății din februarie acestui an, rata de supraviețuire la cinci ani pentru pacienții cu cancer variază semnificativ în funcție de tipul de cancer și de accesul la tratament. La nivel global, aproximativ 50-60% dintre pacienții diagnosticați cu cancer supraviețuiesc cel puțin 5 ani, cu diferențe considerabile între țările cu venituri ridicate și cele cu venituri scăzute. 

Raportul „WHO Report on Cancer” subliniază importanța chimioterapiei ca parte esențială a tratamentului multidisciplinar pentru cancer, alături de radioterapie, imunoterapie și chirurgie. Chimioterapia este utilizată atât în scop curativ, cât și paliativ, iar progresele în terapiile sistemice au îmbunătățit semnificativ ratele de supraviețuire. Acest tratament este crucial în tratarea cancerului, contribuind la supraviețuiri de peste 90% în cazurile de cancer de sân sau colorectal în țările cu venituri mari. Medicamente accesibile, precum trastuzumab, au îmbunătățit tratamentele și în țările cu venituri medii și mici. Între 2000 și 2015, chimioterapia a redus mortalitatea prin cancer cu 20% în țările dezvoltate, comparativ cu doar 5% în cele sărace, unde accesul la tratamente este limitat.

Prin urmare, afirmațiile lui Călin Georgescu sunt false. Rata mortalității este mult mai mică decât cea de 97% menționată în declarațiile sale, iar negaționismul față de tratamentul prin chimioterapie este contrazis de dovezi științifice.

21. FALS | Boala nu există, avem nevoie de medicină numai pentru urgențe

„Dacă e să trăim așa cum au gândit dacii și cum, într-adevăr, se structurează noua conștiință spirituală, de medicină avem nevoie numai și numai pentru urgențe. Altfel nu este nicio boală. Și n-ar trebui să fie niciuna, dacă suntem liberi în interior, ne regăsim pe noi și ne hrănim cu ceea ce trebuie” a declarat Călin Georgescu în 7 iunie 2016 la o conferință de presă la Câmpulung ( min 34:24). 

Comentariul lui Călin Georgescu neagă realități științifice precum bolile cronice. Acestea sunt afecțiuni pe termen lung, de multe ori pe tot parcursul vieții. Diabetul, afecțiunile cardiace sau cancerul sunt exemple de boli cronice care nu reprezintă în fiecare moment o urgență medicală, ci care necesită tratament de durată. Bolile cronice sunt și principala cauză a mortalității în Europa, iar mai bine de 1 din 3 cetățeni UE trăiesc cu o astfel de boală.

Dintr-un alt unghi, medicina preventivă înglobează o serie de practici care au rolul de a îmbunătăți viața unei persoane și de a preveni apariția afecțiunilor de sănătate. Imunizarea prin vaccinare, mai ales recent, în cazul pandemiei de COVID-19, a demonstrat importanța medicinei preventive, contribuind decisiv la controlul global al bolii și salvarea de vieți.

Controalele medicale regulate sunt un alt pilon de bază al medicinei preventive. Fie că este vorba despre screening-uri medicale, testarea pentru boli cu transmitere sexuală, controale stomatologice sau monitorizarea sarcinii, aceste intervenții ajută la detectarea timpurie a problemelor de sănătate și reduc riscul unor afecțiuni severe. 

România ocupă primul loc în UE la decese din cauze prevenibile sau tratabile. De exemplu, în cazul cancerelor care apar cel mai frecvent la femei, precum cel de sân și de col uterin, România se află pe ultimul loc în UE la proporția femeilor care efectuează mamografii sau teste Papanicolau.

Afirmația lui Călin Georgescu că medicina este necesară numai și numai în cazul unor urgențe este fundamental falsă și în contradicție cu principiile de bază ale sănătății publice.

22. FALS |Draghi spune că  Europa este în colaps și vor dispărea țări 

„A spus foarte precis Mario Draghi, în 400 de pagini, dar concluzia este precisă – Europa este într-un colaps desăvârșit, demografie căzută și vor dispărea țări și popoare începând cu 2025″ a declarat Georgescu la emisiunea lui Gojira pentru HappyFishTV (min 1:12:00) în noiembrie. 

Mario Draghi este un economist italian care a ocupat funcția de președinte al Băncii Centrale Europene (BCE) între 2011 și 2019. În timpul mandatului său, a implementat măsuri pentru a ajuta la stabilizarea economiei zonei europene.

Înainte de a deveni președinte al BCE, Draghi a fost director general al trezoreriei Italiei și guvernator al Băncii Italiei. În 2021, după colapsul guvernului italian, a fost numit prim-ministru. În această funcție, a condus Italia în gestionarea crizei provocate de pandemia de COVID-19 și a obținut fonduri pentru redresarea economiei din partea Uniunii Europene. Draghi a sprijinit, de asemenea, Ucraina în conflictul cu Rusia. În 2022, a demisionat din funcția de prim-ministru, după destrămarea coaliției guvernamentale.

În 9 septembrie 2024, Mario Draghi a publicat raportul Viitorul competitivității europene, cel la care Călin Georgescu face referire. 

Raportul explică principalele provocări cu care se confruntă Europa în contextul competitivității globale, printre care se numără creșterea economică încetinită, schimbările demografice negative și dependențele externe riscante. 

Potrivit raportului, productivitatea Europei a scăzut în comparație cu alte economii mari, iar populația activă este în scădere, ceea ce afectează atât PIB-ul, cât și sustenabilitatea socială. În plus, Europa depinde mult de resursele și tehnologiile externe, ceea ce o face vulnerabilă în fața incertitudinilor economice și politice.

Raportul propune trei obiective strategice pentru a răspunde acestor provocări. În primul rând, este necesar să se reducă decalajul în inovare, prin investiții în tehnologii avansate, cum ar fi inteligența artificială. De asemenea, se recomandă promovarea tranziției către surse de energie verde și susținerea industriei în acest proces, precum și diversificarea surselor de materii prime și tehnologii pentru a reduce dependențele. În al treilea rând, este importantă întărirea securității, inclusiv prin parteneriate comerciale strategice și investiții în apărare.

Draghi menționează, printre problemele existente, lipsa de coordonare între statele membre ale UE, reglementările complexe și dificultățile în accesarea finanțării pentru inovare.

Raportul nu discută despre colapsul complet al Europei sau dispariția statelor și popoarelor, ci atrage atenția asupra problemelor structurale și economice, cum ar fi stagnarea economică, diferențele de productivitate față de SUA și China și investițiile insuficiente în inovație și tehnologie.

Draghi, care a fost mereu un pro-european convins, propune soluții la probleme. De exemplu, spune că UE trebuie să mobilizeze între 750 și 800 de miliarde de euro anual pentru a menține competitivitatea și sugerează utilizarea datoriei comune pentru a sprijini tranziția digitală și verde. De asemenea, raportul aduce în discuție nevoia unei strategii industriale puternice și a unei mai bune coordonări politice pentru a închide decalajele în inovare și cercetare-dezvoltare.

Declarația făcută de Călin Georgescu este falsă. Raportul lui Mario Draghi nu spune că Europa se află în colaps și cu atât mai puțin prognozează dispariția unor state în 2025 (sau în orice alt orizont de timp).

23. FALS | Soldații străini plătiți de noi

„Mii de soldați și generali străini care primesc mii de euro pe lună sunt cei care vor apăra România? Fals, evident. Ei nu răspund în fața poporului român. Ei răspund doar în fața conducătorilor străini. Deși trist, ascultă ordine străine, dar pe bani din bugetul României”, a declarat Călin Georgescu pe pagina sa de Youtube în 14 noiembrie 2024 ( min 4:27). 

În prezent, în România există aproximativ 5000 de militari străini, conform unui răspuns al Ministerul Apărării Naționale formulat către Factual.ro.

Toți militarii străini provin din grupul de luptă NATO de la Cincu, din detașamentele americane dislocate în țara noastră și din alte comandamente NATO. La numărătoare au fost incluși militarii unor exerciții comune și ai misiunii de poliție aeriană permanentă.

Conform aceluiași răspuns din partea MApN, structurile militare aliate care sunt dislocate în țara noastră sunt subvenționate din fondurile țării de proveniență pe întreaga perioadă petrecută în țară, datorită înțelegerii NATO SOFA, mai există și unele cazuri în care cheltuielile sunt rambursate, iar în cazul contingentului militar polonez, România asigură toate cheltuielile, în baza principiului reciprocității.

Apărarea colectivă este unul dintre angajamentele cele mai importante pe care un stat și-l asumă odată cu ratificarea Tratatului Nord-Atlantic. În cazul unui atac armat din partea altui stat, inclusiv militarii străini dislocați vor trebui să lupte alături de Armata Română, imediat ce va fi activat articolul 5 din Tratatului Nord-Atlantic. 

Așadar, afirmația lui Călin Georgescu este falsă. Militarii străini la care se referă acesta nu sunt plătiți din bani publici și, în cazul activării planurilor NATO de apărare reciprocă, militarii străini din România vor apăra populația alături de Armata Română.

Concluzie

Decideți voi.

Mulțumim că ne citiți.