Lucian Romaşcanu, purtătorul de cuvânt al PSD, a declarat că iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei României, validată de CCR în 2019, care interzice persoanelor care au suferit condamnări penale definitive să ocupe funcţii publice, ar putea fi supusă referendumului în 23 august. Ca răspuns, în 9 iulie 2020, Claudiu Năsui, deputat USR, a acuzat PSD de sabotarea iniţiativei şi a declarat:
„USR a cerut referendum în aceeași zi ca alegerile locale deoarece în 2019, 37 de astfel de oameni se aflau în funcții de demnitate publică: 3 miniștri, 2 deputați, 2 europarlamentari, 24 de primari, 5 viceprimari și un consilier local.”
Situaţia persoanelor aflate în funcţii de demnitate publică care au suferit condamnări penale definitive în 2019.
Iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei prevede că:
„Nu pot fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării.”
Legea 90/2001 prevede deja că nu pot face parte din guvern persoanele care au suferit condamnări penale, deci cei trei miniştri din declaraţia lui Claudiu Năsui nu aveau cum să fie în funcţie după ce au fost condamnaţi printr-o sentinţă penală, situaţie reglementată de iniţiativa de revizuire a constituţiei:
„Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară, se bucură de exercițiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale […].”
Cifrele din declaraţia lui Claudiu Năsui sunt preluate din bilanţul pe 2019 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, unde însă se precizează că este vorba de persoane trimise în judecată, nu care au suferit condamnări definitive:
„Cu titlu exemplificativ, au fost trimiși în judecată:
Autorități locale
În ceea ce priveşte condamnările, raportul DNA are alte date:
„Între persoanele condamnate definitiv sunt: 3 deputați (dintre care 1 având și funcția de președinte al Camerei Deputaților), 1 secretar de stat în cadrul Ministerul Justiției, 1 secretar de stat în cadrul Ministerul Sănătății, 1 secretar de stat și 1 consilier personal în cadrul Ministerul Transporturilor, 1 șef cabinet în cadrul M.A.I. 40 , 1 inginer diplomat-membru comisie concurs Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, 5 judecători, 3 procurori (dintre care 1 pensionar), 1 șef birou Corp Control din cadrul Ministerului Muncii, 1 președinte și 1 director economic în cadrul Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București, 1 președinte A.N.A.F. 41 , 1 director A.J.F.P. 42 , 1 vicepreședinte al A.N.R.P. 43 , 1 director general Compania Națională Loteria Română, 1 director A.D.P. 44 Pitești, 1 director general, 1 director executiv, 3 directori executivi adjuncți și 2 șefi serviciu în cadrul D.G.A.S.P.C 45 Teleorman, 4 președinți consiliu județean, 4 primari municipiu, 3 viceprimari municipiu și 1 viceprimar comună, 7 primari comună, 2 consilieri primărie municipiu și 3 consilieri juridici primărie municipiu, 1 secretar primărie municipiu, 3 secretari primărie comună, 1 arhitect șef primărie municipiu, 1 director și […].”
Afirmația lui Claudiu Nasui este trunchiată. Cifrele prezentate de el sunt adevărate, dar nu se referă la categoria vizată de proiectul de lege pentru revizuire a Constituţiei României. Textul propunerii interzice persoanelor care au suferit condamnări definitive privative de libertate să fie alese în anumite funcţii, iar cifrele din declaraţia lui Claudiu Năsui sunt cele ale persoanelor trimise în judecată, aflate în funcţii publice.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULTSEO optimized by sem.ro SEO agency.