Ce verificăm?

Ce prevede legea salarizării și dacă efectele sugerate sunt reale.

Verificare

Legea-cadru nr. 153/2017  este  legea care stabilește salarizarea în domeniul public și are în vedere modul cum sunt calculate salariile bugetarilor care sunt plătiți din bugetul general consolidat al statului.

Ce funcție ocupă parlamentarii și ce înseamnă demnitar public

Parlamentarii sunt considerați demnitari publici, iar art. 7 lit. h) se definește funcția de demnitate publică ca fiind „acea funcție publică care se ocupă prin mandat obținut direct, prin alegeri organizate, sau indirect, prin numire, în condițiile legii”.

Funcțiile de demnitate publică se împart în:
(conform Capitolui III și Anexei IX)

a) funcții de demnitate publică alese:

• președintele României
• președinții, vicepreședinții, secretarii și chestorii Senatului și a Camerei Deputaților
• liderii grupurilor parlamentare ale Senatului și Camerei Deputaților
• președinții, vicepreședinții și secretarii comisiilor permanente ale Senatului și Camerei deputaților
• senatori și deputați
• primari și viceprimari

b) funcții de demnitate publică numite:

• Guvernul României: prim-ministru, viceprim-ministru, ministru, ministru delegat, secretar de stat, subsecretar de stat
• Academia Română: președinte, vicepreședinte, secretar general
• Consiliul Legislativ: președinte de consiliu, președinte de secție
• Avocatul Poporului: avocatul poporului, adjunct al acestuia
• Curtea de Conturi: președinte, vicepreședinte, președinte și vicepreședinte Autoritatea de Audit, consilier conturi
• Secretar General al Guvernului: secretar general, secretar general adjunct, consilier de stat, șeful cancelariei prim-ministrului
• Administrația prezidențială: consilier prezidențial, consilier de stat
• Consiliul Concurenței: președinte, viccepeședinte, consilier de concurență
• Consiliul Național al Audiovizualului: președinte, membri
• Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității: președinte, vicepreședinte, secretar de consiliu, membri
• Autoritatea Electorală Permanentă: președinte, vicepreședinte
• Agenția Națională de Integritate: președinte, vicepreședinte
• Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor: președinte, vicepreședinte
• Oficiul Național al Informațiilor Secrete de Stat: director general
• Instituția Prefectului: prefect, subprefect

c) funcții asimilate funcției de demnitate publică:

• Instituții din subordinea Guvernului: conducătorul instituției și adjunctul acestuia
• personalul din conducerea cultelor recunoscute și a unităților centrale de cult, asimilat celui încadrat pe funcții de demnitate publică:
• Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române asimilat funcției de președinte al Senatului și Camerei deputaților
• Arhiepiscop major, mitropolit Biserica Ortodoxă Română și Biserica Romano-Catolică asimilat funcției de secretar și chestor al Senatului și Camerei deputaților
• Arhiepiscop, șef de cult (mitropolit, episcop, muftiu, șef rabin, președinte uniune, președinte) asimilat funcției de ministru
• Episcop, episcop-vicar patriarhal asimilat funcției de vicepreședinte al comisiilor permanente ale Senatului și Camerei deputaților
• Episcop-vicar, episcop coajutor, episcop auxiliar, arhiereu-vicar asimilat funcțiilor de senatori și deputați

Cum se stabilesc salariile pentru demnitarii publici

Salariul pe care îl primesc demnitarii publici se numește indemnizație lunară, iar conform art. 7, lit. d) aceasta reprezintă „suma de bani la care au dreptul persoanele care ocupă funcții de demnitate publică sau asimilate acestora, fiind unica formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției acestora”.

Calculul acestei indemnizații este diferențiat, iar indemnizația se stabilește în felul următor (art. 13, alin.1) : coeficient x salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

În acest mod,  diferențierea salarială o stabilește coeficientul de ierarhizare, în sensul că fiecare funcție în parte are un coeficient specific, stabilit în lege, în cazul parlamentarilor – la Anexa nr. IX.

Parlamentarii, cu titlul de senatori și deputați (fără funcții de conducere în cadrul camerelor Parlamentului – de ex:  președinte/vicepreședinte/secretar/chestor/lider de grup/președinte comisie etc., care au coeficienți mai mari) au, potrivit Anexei nr. IX un coeficient de 9,00.

Care sunt efectele unei creșteri salariale de 100 de lei

 Motivul pentru care ne interesează efectele creșterii salariale, este faptul că marți, 22 octombrie 2019, Guvernul demis, în frunte cu Viorica Dăncilă, a promis o majorare a salariului cu 100 de lei din 1 ianuarie 2020.

• Realitatea

Miercuri, ministrul demis al Muncii a pus în transparență decizională Proiectul de Hotarare privind majorarea salariului minim brut pe economie. Proiectul are în vedere creșterea salariului minim brut de la 2.080 lei la 2.262 de lei, ceea ce înseamnă o creștere cu 100 de lei „în mână” (net).

Așadar, nu e vorba de o creștere a salariului brut cu 100 lei, ci de o creștere a salariului net cu 100 lei, rezultată dintr-o creștere a brutului cu 182 lei.

Aceasta presupune, în mod corespunzător, o creștere a cheltuielilor totale ale angajatorului cu 86 lei (2313 – 2127lei) și o creștere a sumelor colectate de stat cu aceeași sumă de 86 lei (950 – 864lei).

Comparativ, situația stă astfel:

• Ipotetic

După cum am explicat mai sus, Proiectul de Hotărâre de Guvern se referă la o creștere a salariului minim cu 100 de lei net („în mână”), respectiv 182 de lei brut.

Însă, Claudiu Năsui nu face distincție între salariul brut și salariul net („în mână”) în declarația sa. Vom face așadar, niște calcule ipotetice, cu implicațiile pe care le are o creștere de 100 de lei a salariului brut.

Din 100 de lei brut:

Contribuții la stat – 45%, adică: 

• asigurări sociale (CAS): 25%
• asigurări sociale de sănătate (CASS): 10%
• impozit pe venit: 10%

Angajat: 55%

Contribuție asiguratorie pentru muncă (Angajator) : extra 2,25% 

• Parlamentarii

După cum am arătat, indemnizația lunară a parlamentarilor are un coeficient de 9,00, care se înmulțește cu salariul minim brut garantat în plată.

Acest lucru înseamnă, că:

• la o creștere de 100 lei salariu „în mână” (net), parlamentarii vor beneficia de aproximativ 900 de lei „în mână”, în plus la salariu
• la o creștere de 100 de lei salariu brut, parlamentarii vor beneficia de 900 de lei adaos la salariu, din care se vor scădea contribuțiile la stat

Proiectul de HG prevede o creștere a salariului minim brut cu 186 lei, ceea ce se traduce într-o creștere a salariului net cu 100 lei, dar și într-o creștere a contribuțiilor datorare statului cu 86 lei. În mod corespunzător, în cazul parlamentarilor, indemnizația acestora ar crește cu 1674 lei brut (9x186lei), respectiv 958lei net.

Legea salarizării, la articolul 35, ne spune faptul că „sumele reprezentând drepturile salariale prevăzute de prezenta lege sunt lunare, în formă brută și supuse impozitării, potrivit legii.”

Concluzie

Afirmația lui Claudiu Năsui este parțial adevărată. Adică, în ipoteza unei creșteri a salariului minim de 100 de lei brut, 45 de lei în plus ar fi contribuția la stat, în timp ce 55 lei în plus ar primi angajatul „în mână” (net). O creștere a salariului brut cu 100 de lei, presupune o creștere de 900 de lei brut a salariilor parlamentarilor. Asta înseamnă că din cei 900 de lei, o parte din bani se duc pe taxe și impozite

Năsui nu face distincție între salariul brut și salariul net („în mână”), distincție extrem de importantă în declarația sa. Proiectul de Hotărâre de Guvern se referă la o creștere mai mare a salariului minim brut (de 182 de lei), ceea ce înseamnă și o creștere semnificativă a indemnizațiilor celor ce ocupă funcții de demnitate publică, calculate în funcție de salariul minim brut.

E important de menționat că o astfel de creștere afectează, în proporții diferite, un număr mare de demnitari- parlamentari, primari, viceprimari, prefecți ș.a.m.d. (lista completă se regăsește în cadrul verificării).