În contextul inițiativei Guvernului de a oferi bani tinerilor care se întorc de la studii din străinătate, pe 5 aprilie 2021, europarlamentarul Corina Crețu scrie, într-o postare pe Facebook, despre suma alocată României, pentru proiecte privind inserarea tinerilor pe piața muncii:
„România mai are la dispoziție, până în 2023, aproape 300 milioane EUR. Din păcate, în șapte ani s-a reușit cheltuirea a mai puțin de 6 milioane EUR (2% din acești bani).
[…] procentul de tineri care nu urmează o formă de învățământ, de formare sau nu sunt pe piața muncii se situează la 14,5% – unul dintre cele mai ridicate procente din UE”.
Cât a cheltuit România în proiectele pentru tineri și cât la sută din tineri nu urmează o formă de învățământ sau nu sunt pe piața muncii.
Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor este un proiect creat de Comisia Europeană, cu scopul de a sprijinii tinerii care nu sunt înscriși în sistemul educațional, nu beneficiază de formare profesională sau de un loc de muncă.
La început, erau vizați numai cei ce locuiau în zonele unde rata de șomaj a tinerilor (persoane care nu au un loc de muncă și au vârsta cuprinsă între 15-24 de ani) era mai mare de 25% în 2012.
Ulterior, programul a fost extins în 2017 și pentru regiunile care, în 2016 au atins o rată a șomajului în rândul tinerilor de peste 25%. Acest demers a avut la bază un buget total de 8,8 miliarde de euro pentru 2014-2020.
Prin Fondurile structurale și de investiții europene au fost alocate României aproximativ 30 de miliarde de euro pentru intervalul 2014-2020, dintre care aproximativ 330 de milioane de euro destinați ocupării forței de muncă în rândul tinerilor. Această sumă reprezintă:
Din totalul de 330 de milioane de euro, numai 5.9 milioane au fost cheltuiți – această sumă reprezintă 2% din totalul de bani care au fost alocați. Conform datelor, aproape 40 de milioane de euro sunt destinați unor proiecte, de unde rezultă că au mai rămas 285 de milioane de euro la dispoziția statului, pentru implementarea unor măsuri care să privească inserarea tinerilor pe piața muncii.
La nivel european, ultimele statistici Eurostat arată că 10.1% dintre persoanele aflate în intervalul 14-25 de ani nu urmează o formă de învățământ, de formare sau nu au un loc de muncă.
În privința procentajul românilor, un raport al Comisiei Europene arată că 14,5% dintre tineri se încadrează în rândul celor care nu au beneficiat de formare, ori de un loc de muncă (2018). Datele sunt confirmate și de un document al Trans European Policy Studies Association, cât și de Eurostat. În 2019, procentul a crescut la 14,7%.
Afirmațiile Corinei Crețu sunt adevărate. România a cheltuit doar 5.9 milioane din suma destinată tinerilor, iar 14.7 din tineri nu sunt încadrați pe piața muncii sau nu au urmat vreo formare profesională.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULTSEO optimized by sem.ro SEO agency.