Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
În 4 martie 2020, Costel Alexe- ministrul Mediului a declarat:
„Aş vrea să vă spun că, în Maramureş, la Ocolul Sighet, a fost descoperită poate cea mai mare tăiere ilegală din România, în ultimii cinci ani.”
Defrişările din România, unde volumul de lemn tăiat cu acte este dublat de o cantitate egală defrişată ilegal, reprezintă o problemă cunoscută nu doar la nivel naţional.
Numeroase organizaţii au atras atenţia în mod repetat asupra tăierilor ilegale de lemn, iar deficienţele din legislaţia naţională, care nu permite controlul eficient al cantităţii de lemn pus pe piaţă, au dus la declanşarea unei proceduri de infringement împotriva ţării noastre.
Într-o conferinţă de presă susţinută în data de 4 martie 2020, ministrul desemnat al Mediului, Costel Alexe, a declarat că la Sighet a fost descoperită cea mai mare tăiere ilegală de lemn din ultimii ani:
„Pe o suprafaţă de 340 de hectare, în adâncul pădurii, au fost furaţi 100.000 de metru cubi.”
Ministrul Alexe explică cum a fost tăiat acest volum imens de lemn: pădurile au rămas fără pază până în 2015, când statul român le-a preluat din nou în gestiune:
„Timp de 10 ani, s-a tăiat tot ce se putea tăia, fără ca să se sesizeze cineva. Schema infracțională a mers mai departe: în amenajamentul din 2015, suprafețele de pădure au fost reintroduse în proprietatea statului, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Statul avea din nou pădurile în gestiune, însă nu mai rămăsese niciun arbore în picioare.”
Dacă în ultimii cinci ani au existat și alte ocoale silvice unde au fost depistate tăieri ilegale mai mari de 100.000 de metri cubi.
Am verificat datele Gărzii de Mediu Cluj, în atribuţiile căreia intră constatările oficiale privind tăierile ilegale de lemn din judeţul Maramureş.
Din raportul de activitate întocmit de această instituție aflăm că anul trecut a fost descoperit un volum de peste 142.803 mc de arbori tăiaţi ilegal, într-un fond silvic proprietatea comunei Mărişel, administrat de un ocol silvic privat.
Şi în acest caz, tăierile au avut loc de-a lungul mai multor ani, la fel ca în cazul descris de Costel Alexe.
Apoi, Ministerul Mediului ne-a transmis ieri, 30 martie 2020:
„referitor la paguba totală precizăm că în urma constatărilor realizate de Garda Forestieră Cluj a rezultat faptul că o suprafață de 338,92 ha din fondul forestier național a fost afectată de tăieri fără drept, arboretul matur fiind înlăturat în totalitate;
-în urma estimărilor s-a constatat un volum tăiat fără drept de 100553 mc, cu o valoare a pagubei de 12219646 lei (cu TVA). Întrucât tăierile au avut loc pe parcursul mai multor ani, prețul de referință pentru calculul contravalorii masei lemnoase a rezultat din media prețurilor de referință pentru perioada 2005-2015;
-atât în UP II Săpânța cât și în UP III Runc estimarea pagubelor a avut la bază volumele precizate în descrierile parcelare din amenajamentele silvice edițiile 2005 și 2015. Tot acest calcul are nevoie de încuviințarea judecătorului de cameră preliminară pentru a se realiza trimiterea în judecată, asemenea situații nefiind acoperite de legislația actuală în domeniul silvic.
Se presupune că producerea acestor prejudicii a fost cauzată de aplicarea eronată, posibil interesată, a legilor fondului funciar. Introducerea necontrolată a acestor suprafețe în categoria „ocupații și litigii” a favorizat situația de fapt în care persoane de drept privat au executat tăieri fără drept și nestingherite de personalul silvic de OS Sighet sau de reprezentanții MAI din zonă.
La această dată, suprafețele sunt regenerate în mod natural aproape în totalitate, dar cu afectarea atât din punct de vedere a provenienței (lăstari vs sămânță) cât și în ceea ce privește compoziția.”
Afirmaţia lui Costel Alexe este parțial adevărată pentru că nu este caz singular.
Problemă defrişărilor ilegale din pădurile României este atât de gravă încât a fost inclusă în 2016 în lista ameninţărilor la adresa siguranţei naționale, dar au fost identificate, oficial, volume mai mari de lemn tăiat ilegal decât cel de la Ocolul Silvic Sighet. Asta nu înseamnă că pădurile din Maramureş nu sunt în pericol. La Săpânţa, Global Forest Watch, o platformă online care monitorizează evoluţia suprafeţelor împădurite cu ajutorul datelor NASA, estimează că au dispărut peste 1700 de hectare de pădure în perioada 2001-2018.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.