Ce verificăm?

Cine are responsabilități în privința îndeplinirii planului de calitate a aerului.

Verificare

CE SPUNE LEGEA

Legea privind calitatea aerului stabilește mai multe atributii pentru primari în acest domeniu. Printre acestea:

„asigură elaborarea planurilor de calitate a aerului şi le supun aprobării consiliului local în termen de 30 de zile după avizarea acestora de către autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului”  ( art. 22, litera c) 

„realizează măsurile din planurile de menţinere a calităţii aerului şi din planurile de calitate a aerului şi/sau măsurile şi acţiunile din planurile de acţiune pe termen scurt, care intră în responsabilitatea lor, şi asigură fonduri financiare în acest scop” (art. 22, litera h). Această responsabilitate o au și consiliile județene. 

Așadar, planurile de calitate a aerului și realizarea lor intră în sfera primarilor, dar aceeași lege arată că sunt și alte autorități implicate. 

Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului (adică Agenția Națională pentru Protecția Mediului) trebuie să facă, printre altele, următoarele lucruri: 

• raportează date către Comisia Europeană, inclusiv cele privind planurile de calitate a aerului
• îndeplineşte obligaţiile asumate prin acordurile şi tratatele internaţionale la care România este parte
• organizează şi coordonează la nivel naţional evaluarea şi gestionarea calităţii aerului înconjurător

Autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului au printre atribuții monitorizarea calității aerului la nivel teritorial, verificarea și validarea necesare elaborării inventarelor locale de emisii. În plus, participă la elaborarea planurilor de menţinere a calităţii aerului şi a planurilor de calitate a aerului şi monitorizează, împreună cu autoritatea publică de inspecţie şi control în domeniul protecţiei mediului, aplicarea acestora. 

Autoritatea publică centrală şi autorităţile publice teritoriale de inspecţie şi control în domeniul protecţiei mediului controlează aplicarea măsurilor din planurile de menţinere a calităţii aerului, din planurile de calitate a aerului şi din planurile de acţiune pe termen scurt. 

Autoritatea publică centrală pentru domeniul administraţiei publice şi domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale coordonează elaborarea şi aplicarea planurilor de menţinere a calităţii aerului şi a planurilor de calitate a aerului, întocmite pentru mai multe unităţi administrativ-teritoriale învecinate.

CURTEA EUROPEANĂ DE JUSTIȚIE

Curtea Europeană de Justiție a Uniunii Europene a decis în 30 aprilie 2020 că România a încălcat directiva privind calitatea aerului. Conform judecătorilor, concentrațiile de PM10 au fost depășite „în mod sistematic și persistent’’ în București între 2007 și 2014, excepție făcând anul 2013. 

În 2007, primul an în care a fost observată depășirea valorilor-limită a concentrațiilor de PM10, primar al Municipiului București era Adriean Videanu. 

Pe 23 noiembrie 2009, Comisia Europeană adresează României o scrisoare de punere în întârziere, după ce s-au înregistrat depășiri ale valorilor‑limită stabilite pentru PM10 în mai multe zone și aglomerări. Între timp, la conducerea Primăriei Capitalei ajunge Sorin Oprescu.

22 februarie 2013, România primește o scrisoare de punere în întârziere complementară pentru nerespectarea valorilor‑limită zilnice și/sau anuale în cinci zone, printre care și București. 

Reprezentanții Comisiei Europene se întâlnesc cu mai multe state membre, printre care figura și România, pe 30 ianuarie 2018 pentru a discuta procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru încălcarea Directivei 2008/50, inițiate împotriva acestor state membre. Ulterior, Comisia Europeană a sesizat Curtea.

Pe 14 iunie 2018, Consiliului General al Municipiului București aprobă printr-o hotărâre Planul Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București pentru perioada 2018-2022,  în conformitate cu legea nr. 104/2011.

Statisticile prezentate în acest plan arătau că în 2017 în zona Mihai Bravu se depășise de 50 de ori valoarea limită zilnică pentru PM10, în condițiile în care numărul anual permis de depășire a acestei valori este de 35.

Planul Integrat de Calitate a Aerului prevede limitarea şi gestionarea mai eficientă a traficului în zona centrală a municipiului, promovarea, îmbunătățirea şi extinderea transportului public,continuarea implementării proiectelor majore de infrastructură, reabilitarea rețelelor de distribuție a energiei termice, renaturarea terenurilor degradate supuse eroziunii eoliene. 

Pe 1 martie 2020 senzorul din rețeaua națională amplasat pe Șoseaua Mihai Bravu, integrat în platforma airly.eu, a înregistrat depășiri de aproape 600% pentru poluarea cu PM10, potrivit HotNews.

În perioada 10 martie- 8 aprilie 2020, cu toate că traficul și activitățile economice au fost reduse, platforma www.aerlive.ro a înregistrat 8 episoade de poluare, cu valori mai mari de 50 ug/m3 pentru PM10 și 15 episoade cu depășiri peste 35 ug/m3 pentru PM2.5.

În cazul României, Curtea Europeană a scris că depășirea valorilor-limită pentru PM10 „a rămas sistematică și persistentă cel puțin patru ani și, respectiv, mai mult de șase ani în zona respectivă, în pofida obligației care îi incumbă acestui stat membru de a lua toate măsurile potrivite și eficiente pentru a se conforma cerinței conform căreia termenul de depășire trebuie să fie cât mai scurt cu putință.’’

Concluzie

Afirmația lui Costel Alexe este trunchiată. Este adevărat că primarul este cel care are atribuții în îndeplinirea planului de calitate a aerului, însă există autorități care ar trebui să controleze și să se asigure de punerea în aplicare a măsurilor.