Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
Costel Alexe a făcut următoarea afirmație în 23 iulie 2020 într-o conferinţă de presă susţinută în timpul vizitei efectuate în judeţul Caraş-Severin în care a vorbit inclusiv despre noul Cod Silvic:
„La capitolul păduri virgine şi cvasivirgine, stăm cel mai bine din Europa. Avem două treimi din pădurile virgine şi cvasivirgine ale Europei. La preluarea mandatului, erau doar 28.000 de hectare introduse în catalog, astăzi suntem la 35.000 hectare.”
În mai 2020, tot ministrul Costel Alexe anunța că:
„De astăzi, 40.000 hectare de noi păduri virgine şi cvasivirgine din România se află sub protecţie strictă. Când am preluat mandatul, Catalogul Pădurilor Virgine avea incluse circa 28.000 de hectare. Am spus de atunci că România are mult mai multe suprafeţe de atât şi, astfel, mi-am asumat că o să dublez suprafeţele pădurilor virgine şi cvasivirgine puse sub protecţie, până la finalul mandatului meu. Astăzi vă anunţ că am reuşit mult mai devreme ceea ce mi-am propus şi cu o suprafaţă mult mai mare decât am estimat iniţial. Avem pregătită licitaţia pentru studiile a 39.865 de hectare de păduri virgine şi cvasivirgine”
Dacă România stă cel mai bine din Europa la pădurile virgine şi cvasivirgine.
Este un instrument de evidenţă şi de asigurare a protecţiei stricte pentru aceste păduri. Înființarea acestuia s-a aprobat printr-un ordin al Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor.
În aprilie anul acesta, organizația Agent Green a publicat un raport care analizează cronologic felul în care pădurile au fost incluse în Catalogul Național al Pădurilor.
Documentul arată că pentru introducerea suprafețelor de pădure în acest catalog, s-au elaborat studii, iar pentru 8.890,76 hectare de pădure au fost respinse în totalitate, pentru 10.543,78 hectare au fost înapoiate elaboratorilor, iar studiile pentru 4.056,22 hectare cu păduri virgine au fost pur și simplu pierdute.
Cei de la Agent Green mai arată că, pentru a întocmi raportul, au solicitat date și de la Ministerul Mediului și de la Gărzile Forestiere. Deși au cerut același lucru ambelor instituții, informațiile furnizate sunt diferite:
Agent Green mai arată și că pădurea Colții Bâlei, a fost aprobată pentru Catalogul Național încă din 2017, dar a dispărut din registre.
În acest an, potrivit instituției, „în continuarea procesului de identificare a pădurilor virgine şi cvasivirgine din România, s-a elaborat o listă de referință cu suprafețele de păduri care se propun să facă obiectul elaborării a șase studii de fundamentare privind identificarea pădurilor virgine şi cvasivirgine din România, în vederea înscrierii în „Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine”, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”.
Ministerul Mediului ne-a transmis că:
„În cursul anului 2020, din cauza pandemiei Covid 19 și a restricțiilor impuse de aceasta, ședințele Comisiei tehnice de avizare în silvicultură, care avizează studii de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine, a avut o activitate redusă, lucru ce a condus la un număr mai mic de studii avizate și, implicit, la o amânare a postării unei noi ediții a Catalogului.
În urma ședinței din cursul lunii iulie a CTAS, au mai fost avizate 3 studii, iar preluarea datelor din acestea și postarea unei noi ediții a Catalogului se va face în cursul lunii august pe site-ul www.mmediu.ro. Estimăm că suprafața totală ce va fi inclusă în următoarea ediție a Catalogului va fi de peste 33 mii ha.
Cu această ocazie, vă aducem la cunoștință și faptul că a fost lansată achiziția publică pentru întocmirea Studiului național de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine, care se află în prezent în etapa de analiză a ofertelor depuse. Acest studiu se preconizează că va conține circa 40 mii ha păduri.”
Un studiu al fundației EuroNatur făcut în parteneriat cu Agent Green în 2019 arată că este posibil ca în România să existe o suprafață de mai mult de 525.000 de hectare de păduri primare și vechi (primary and old growth forests), iar asta ar constitui cea mai mare suprafață dintr-o țară a Uniunii Europene, în afara de zona Scandinaviei.
Un alt studiu realizat de cercetătorul ecologist Francesco Sabatini, alături de alte cadre universitare din Europa, arată că majoritatea pădurilor primare (pentru care există date) se află în nordul Europei, în special în Finlanda (0.9 milioane ha) și în Europa de Est, în special în Ucraina, Bulgaria și România
Pe de altă parte, Comisia Europeană ne-a transmis că:
„În 2015, Forest Europe, folosind baza de date statistică UNECE a resurselor forestiere, a raportat că există aproximativ 4 milioane de hectare de pădure care sunt „nedisturbate de om”. Acesta este echivalentul a 2,5% din suprafața pădurii din UE-28. În plus, Forest Europe a raportat că au existat 4,3 milioane de hectare de pădure care sunt „nedisturbate de om”, dar include și alte categorii de terenuri împădurite (terenurile împădurite sunt definite diferit de pădurile din statisticile FAO și ESTAT).”
Raportul nu are însă date cu privire la starea pădurilor virgine sau cvasi-virgine.
Comisia Europeană ne-a mai clarificat că în prezent există o „(…) strategie a UE în domeniul biodiversității pentru 2030 a subliniat necesitatea de a defini, mapa, monitoriza și proteja cu strictețe toate pădurile primare și de creștere veche ale UE” și că „a început să lucreze pentru atingerea acestui obiectiv și intenționăm să realizăm un exercițiu de evaluare a definițiilor și cartografiere în toate statele membre și să convenim colectiv asupra unei definiții comune a pădurilor de creștere primară și veche. Acest lucru este necesar pentru a avea un inventar silvic clar și exhaustiv”.
Potrivit lor, date despre creșterea veche și pădurile primare din Europa mai pot fi găsite și în studiul „Sabatini și colab. (2018, 2019) care a cartografiat aproximativ 3,2 milioane de hectare de pădure primară în UE-28. Aceasta este echivalentă cu 2% din suprafața pădurii din UE-28 (conform Forest Europe, în 2015 suprafața forestieră din UE-28 era de 161 de milioane de hectare.). Rezumatul raportului oferă informații utile.”
Referitor la situația europeană, Ministerul Mediului de la noi ne-a spus că:
„Referitor la suprafața pădurilor virgine/cvasivirgine din alte state nu putem oferi date, întrucât nu le deținem. Precizăm însă că există criterii diferite de clasificare a acestor tipuri de păduri, astfel că o comparare a datelor ar trebui făcută doar utilizând criterii identice.”
Afirmațiile ministrului Mediului Costel Alexe sunt false. Există studii care arată că zona scandinavă, printre care țări ca Finlanda au o suprafață mult mai mare de păduri primare în Europa.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.