Ce verificăm?

Dacă Ordinul Ministrului Sănătății nr. 506/2021, în urma căruia Vlad Voiculescu a fost demis, avea nevoie de avizele Comitetului Național pentru Situații de Urgență și Institutului Național de Sănătate Publică.

Verificare

În iulie 2020, Nelu Tătaru, ministrul Sănătății de la acel moment, semna Ordinul nr. 1309/2020 privind modalitatea de aplicare a măsurilor de prevenire și limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2. Acest ordin reglementează modalitățile și circumstanțele de carantinare a persoanelor și a localităților, în contextul pandemiei COVID-19.

În preambulul ordinului antemenționat, Ministerul Sănătății a ținut cont de Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 36 din 21.07.2020 și de propunerea Institutului Național de Sănătate Publică nr. 931/21.07.2020. De asemenea, ordinul emis în iulie 2020 a avut și aprobarea Direcției generale de asistență medicală, medicină de urgență și programe de sănătate publică din cadrul Ministerul Sănătății, care a emis un referat intern.

În 9 aprilie 2021, Andreea Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a semnat Ordinul nr. 506/2021, care modifica criteriile utilizate în evaluarea riscului epidemiologic de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 în vederea instituirii carantinei zonale.  Ulterior demiterii lui Vlad Voiculescu și Andreei Moldovan, premierul Florin Cîțu, în calitate de ministru interimar al Sănătății, a abrogat acest ordin și s-a revenit la criteriile inițiale de carantinare, așa cum prevedea ordinul emis în iulie 2020. 

Legea 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic, cu modificările și completările ulterioare, stipulează, la art. 10, că, în situațiile de risc sanitar iminent, cum sunt pandemiile și epidemiile, ministrul Sănătății poate decide, la propunerea Institutului Național de Sănătate Publică, modalitatea de aplicare a legii, cu respectarea legislației internaționale. 

De asemenea, art. 11, alin. (1) al aceleiași legi precizează și faptul că modalitatea carantinării persoanelor infectate sau posibil infectate cu COVID-19 se hotărăște de Comitetul Național pentru Situații de Urgență, la propunerea Grupului de suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României și se pune în aplicare prin ordine ale ministrului Sănătății și ale unităților din subordine. Practic, CNSU hotărăște modalitatea de carantinare pentru persoanele infectate sau considerate suspecte de infectare, urmând ca Ministerul Sănătății să pună în aplicare respectivele prevederi prin ordin. 

Acest articol se referă însă la carantinarea persoanelor și nu a localităților, iar ordinul care a provocat scandalul ce a dus la demiterea lui Vlad Voiculescu se referă strict la carantinarea localităților. 

Legea menționată prevede că Institutul Național de Sănătate Publică are în atribuție comunicarea zilnică (art. 13) a evoluției pandemiei în România (numărul de cazuri de infectare, numărul de teste efectuate), de avizare (art. 12) a hotărârilor de carantinare a localităților (prin ordin al șefului Departamentului pentru Situații de Urgență, în baza hotărârii comitetului județean pentru situații de urgență, la propunerea direcției de sănătate publică teritoriale), dar și de a propune modalități de aplicare a legii (art. 10), care, ulterior, să fie aprobate prin ordin de ministru. 

În același timp, legea nu precizează nimic despre necesitatea unui aviz al Comitetului Național pentru Situații de Urgență în vederea stabilirii criteriilor de carantinare a unei localități, ci doar pentru stabilirea criteriilor de carantinare a persoanelor infectate sau suspecte de infectare cu COVID-19. 

Conform unui răspuns primit la cererea Factual.ro, INSP confirmă că nu a emis niciun fel de propunere sau aviz în baza căruia Ministerul Sănătății să emită un ordin care să modifice criteriile de carantinare a unei localități.

Concluzie

Afirmația lui Cristian Băcanu este parțial adevărată. Ordinul Ministerului Sănătății privind modificarea criteriilor de carantinare trebuia să primească aviz de la Institutul Național de Sănătate Publică, însă nu și de la Comitetul Național pentru Situații de Urgență.