Ce verificăm?

Care este tratamentul folosit pentru castrarea chimică a condamnaților pentru abuzuri sexuale, dacă aceste tratamente sunt folosite pentru copii de la vârste fragede și dacă sunt reversibile.

Verificare

Când vorbește despre un „băiat” care vrea să devină fată, europarlamentarul se referă la copiii cu disforie de gen sau incongruență de gen. Institutul Național de Sănătate al SUA definește incongruența de gen ca o condiție în care identitatea de gen a unei persoane nu se potrivește cu genul atribuit la naștere.

Ghidurile de practică clinică ale Societății Endocrine pentru disforia de gen și incongruența de gen recomandă împotriva blocării pubertății și a tratamentului hormonal de afirmare a genului la copiii prepubertali. Pentru cei care îndeplinesc criteriile de diagnostic, medicamentele pentru blocarea pubertății sunt recomandate ca tratament inițial numai după ce adolescenții prezintă primele semne de modificări fizice în corp. Ghidurile pentru terapia cu hormoni sexuali se referă numai la adolescenți și necesită ca persoana în cauză să aibă suficientă capacitate mentală pentru a da consimțământul informat.

Institutul Național de Sănătate al SUA spune că pubertatea începe de obicei la fete cu vârste cuprinse între 8 și 13 ani și pentru băieți între 9 și 14 ani. Organizația Mondială a Sănătății definește adolescenții ca fiind cei din grupa de vârstă 10-19 ani.

De asemenea, standardele de îngrijire ale Asociației Profesioniste Mondiale pentru Sănătatea Transgenderilor (WPATH), recomandă hormonii de suprimare a pubertății numai pentru adolescenți, când au început schimbările pubertale. Singurul tip de tranziție discutat pentru copii este tranziția socială, în care un copil poate schimba aspecte precum numele, hainele, pronumele sau coafura.

Asociația recomandă că „trecerea de la o etapă la alta nu ar trebui să aibă loc până când adolescenții și părinții lor nu au timp suficient pentru a asimila pe deplin efectele intervențiilor anterioare”, iar în ceea ce privește operația genitală, aceasta nu ar trebui să aibă loc până când copilul devine major și a trăit continuu timp de cel puțin 12 luni în identitatea sa de gen.

Tratamente pentru schimbare de sex

Majoritatea tratamentelor oferite minorilor sunt mai degrabă psihologice decât medicale. Acest lucru se datorează faptului că, în multe cazuri, comportamentul sau sentimentele variate de gen dispar pe măsură ce copiii ajung la pubertate. Unii tineri cu semne de durată de disforie de gen care îndeplinesc criterii stricte pot fi îndrumați la un specialist în hormoni (consultant endocrinolog) pentru a vedea dacă pot lua medicamente pentru blocarea hormonilor pe măsură ce ajung la pubertate.

Intervențiile fizice pentru adolescenți se încadrează în trei categorii sau etape: 

• Intervenții complet reversibile – implică utilizarea analogilor GnRH pentru a suprima producția de estrogen sau testosteron și întârzie modificările fizice ale pubertății. Opțiunile alternative de tratament, pentru băieți, includ progesteronul (cel mai frecvent medroxiprogesteron) sau alte medicamente (cum ar fi spironolactona) care scad efectele androgenilor secretați de testiculele adolescenților care nu primesc analogi GnRH. 
• Intervenții parțial reversibile. Acestea includ terapia hormonală pentru masculinizarea sau feminizarea corpului. Unele modificări induse de hormoni pot necesita intervenții chirurgicale reconstructive pentru a inversa efectul (de exemplu, ginecomastie cauzată de estrogeni), în timp ce alte modificări nu sunt reversibile (de exemplu, adâncirea vocii cauzată de testosteron).
•  Intervenții ireversibile. Acestea sunt proceduri chirurgicale.

Un raport din 2016 al Fundației pentru Campania pentru Drepturile Omului și Colegiului American al Pediatrilor Osteopați și Academia Americană de Pediatrie, arată pașii comuni în tranziția de gen. Raportul clasifică medicamentele de blocare a pubertății, terapia hormonală sexuală încrucișată (cross-sex hormones) și intervențiile chirurgicale de afirmare a sexului pentru „adolescenți timpurii”, „adolescenți mai în vârstă” și „adulți”, nu pentru copii. Doar „tranziția socială” este recomandată pentru toate vârstele.

„Pentru copii, preadolescenți și adolescenții timpurii, tranziția de gen este în principal un proces social. Copiii aflați la începutul pubertății pot folosi, de asemenea, medicamente pentru suprimarea pubertății în timp ce își explorează identitatea de gen. Ambii pași sunt complet reversibili”, se arată în raport.

Tot în raport găsim explicații privind fiecare pas din procesul de schimbare de sex și vârsta la care poate fi făcut:

*Sursă: Raport „Supporting & Caring for Transgender Children” – Human Rights Campaign Foundation & American College of Osteopathic Pediatricians

Cele mai comune medicamente pentru blocarea pubertății sunt Goserelin (Zoladex®), Histrelin (Supprelin®LA), Leuprolide (Lupron Depo – Ped®), Triptorelin (Trelstar®), potrivit Cleveland Clinic. 

Potrivit Serviciului Național de Sănătate al Marii Britanii, medicamentele pentru blocarea/suprimarea pubertății pun în pauză modificările fizice ale pubertății, cum ar fi dezvoltarea sânilor sau părul facial. Doar de la vârsta de 16 ani, adolescenții care au luat aceste medicamente timp de cel puțin 12 luni pot primi hormoni de sex încrucișat, adică hormoni de afirmare a genului, care sunt parțial ireversibile.

Castrare chimică

Castrarea chimică, numită și castrare medicală, se referă la utilizarea de substanțe chimice sau medicamente pentru a opri producția de hormoni sexuali. 

Castrarea medicală este folosită ca tratament pentru tumorile care se hrănesc cu hormoni sexuali. Tratamentul, numit și terapie hormonală, poate fi utilizat pentru a trata cancerul de sân și cancerul de prostată, potrivit Cleveland Clinic.

Câteva medicamente care sunt folosite pentru „castrarea chimică”: Goserelin (Zoladex®), Histrelin (Vantas®), Leuoprolide (Lupron®), Triptorelin (Trelstar®), aceleași ca cele pentru blocarea pubertății.

Tratamentele biologice ale infractorilor sexuali includ medicamente antilibidinale, cuprinzând medicamente hormonale care au un efect de suprimare a testosteronului și medicamente non-hormonale care afectează libidoul prin alte mecanisme. Cele trei clase principale de medicamente de suprimare a testosteronului sunt progestagenii, antiandrogenii și analogii hormonului de eliberare a gonadotropinei (GnRH). Medicamentele care afectează libidoul prin alte mijloace includ antipsihoticele și antidepresivele serotoninergice (ISRS), potrivit articolului „Pharmacological interventions for those who have sexually offended or are at risk of offending” din 2015, regăsit în arhiva Biblioteca Națională de Medicină a Institutului Național de Sănătate din SUA

Potrivit site-ului Departamentului de Justiție al SUA, unde regăsim jurnalul „American Journal of Criminal Law” din 1990, delincvenții sexuali (cunoscuți sub numele de parafili) pot fi tratați cu un medicament antiandrogenic numit acetat de medroxiprogesteron (MPA). Acesta castrează chimic infractorul. Infractorul parafilic care urmează acest tratament nu mai este motivat să comită infracțiuni sexuale și este mai predispus la psihoterapie care îi poate permite să se reintegreze în comunitate.

De asemenea, în articolul „Chemical Castration for Sexual Offenders: Physicians’ Views” din arhiva NCBI (National Center for Biotechnology Information – SUA) scrie că prima încercare raportată de manipulare hormonală pentru a reduce comportamentul sexual patologic a avut loc în 1944, când dietilstilbestrolul a fost prescris pentru a scădea nivelul de testosteron. 

Acetatul de medroxiprogesteron și acetatul de ciproteronă au fost utilizați în Statele Unite, Canada și unele țări europene pentru a diminua fanteziile sexuale și impulsurile sexuale la infractori. O dezvoltare mai recentă și mai promițătoare în tratamentul lor e utilizarea agoniştilor hormonului de eliberare a hormonului luteinizant (LHRH), cum ar fi acetatul de leuprolidă și goserelina. În 1996, California a devenit primul stat din Statele Unite care a autorizat utilizarea castrării chimice pentru anumiți infractori sexuali care erau eliberați din închisoare.

În prezent, mai multe state, inclusiv California și Florida, permit condamnaților să li se injecteze fie agonişti ai hormonului de eliberare a gonadotropinei (GnRH), fie agonişti ai hormonului de eliberare a hormonului luteinizant (LHRH), potrivit  platformei FindLaw, administrată de experți juridici. Adesea numite „castrări chimice”, aceste tratamente nu conțin tipuri de droguri care să provoace modificări fizice permanente organismului.

Pe lângă medicamentele menționate, în trecut se folosea și unul sub numele de „Depo-Provera” – tot MPA (acetat de medroxiprogesteron): „În castrarea chimică, infractorii primesc un medicament care interferează într-un fel cu producerea, utilizarea și/sau metabolismul testosteronului. Cel mai frecvent medicament utilizat în acest scop în Statele Unite este MPA. Comercializat femeilor ca metodă de control al nașterii injectabilă trimestrial sub numele Depo-Provera, MPA lucrează pentru a suprima producția de testosteron la bărbați”, se arată într-o teză de la Universitatea Wake Forest din North Carolina.

Unele medicamente sunt folosite și pentru tratarea copiilor cu pubertate precoce. Potrivit Mayo Clinic, acest tratament, numit terapie cu analog GnRH, include de obicei o injecție lunară a unui medicament, cum ar fi acetat de leuprolidă (Lupron Depot) sau triptorelină (Trelstar, Triptodur Kit), care întârzie dezvoltarea ulterioară.

Concluzie

Afirmația policitianului este trunchiată, pentru că amestecă bucăți de adevăr cu informații false. Unele medicamente folosite pentru castrarea chimică a condamnaților de abuzuri sexuale sunt folosite și pentru suprimarea pubertății în tratamentul adolescenților care fac tranziția de la sexul masculin la cel feminin, însă aceste medicamente sunt folosite în același timp și în cazul copiilor cu pubertate precoce ori pentru cancerul de prostată, cancerul de sân sau alte afecțiuni. De asemenea, este fals că unii copii cu vârste fragede sunt supuși unor astfel de tratamente, pentru că majoritatea sunt reversibile sau parțial reversibile. Singurul tratament care este, cu certitudine, ireversibil este operația de schimbare de sex, deci nu „foarte multe” dintre ele, precum a susținut europarlamentarul Cristian Terheș.