Ce verificăm?

Ce măsuri pentru mediu au fost luate de primarii USR din marile orașe.

Verificare

Cele mai importante primării din țară conduse de primari USR sunt următoarele:

• Sectorul 1 din București – primar Clotilde Armand 
• Brașov – primar Allen Coliban 
• Timișoara – primar Dominic Fritz
• Alba Iulia – primar Gabriel Codru Pleșa 

Factual a solicitat acestor primării să detalieze măsurile luate pentru protecția mediului.

Primăria Sectorului 1

Administrația celui mai bogat sector al capitalei a transmis o serie amplă de documente, în urma solicitării Factual. Extragem următoarele măsuri relevante luate în timpul mandatului primarului actual:

• construirea unui sistem de colectare selectivă cu 2.000 puncte de colectare separată (cu termen de finalizare în 36 de luni);
• montarea de senzori de măsurare a calității aerului la exterior, în 18 unități de învățământ;
• începând cu anul 2022, instalarea de panouri fotovoltaice pe toate clădirile publice aflate în administrarea primăriei (în total 150 de clădiri);
• plantarea a 2.000 de puieți, alături de un proiect de amenajare a primei mini-păduri urbane din capitală.

Agenția pentru Protecția Mediului București ne-a furnizat rapoartele cu valoriile medii ale indicatorilor privind calitatea aerului înconjurător, pe anii 2020 și 2021. Rețeaua automată de monitorizare a calității aerului din capitală are 8 stații automate, dintre care doar una în sectorul 1, cea de la Cercul Militar. În 2020, la această stație, s-a depășit valoarea-limită în 20 de zile diferite pentru poluarea legată de praf și alte particule în suspensie (PM10*), așa cum s-a stabilit prin metoda gravimetrică (cea de referință, rezultatul măsurătorilor se determină în laborator) și în 34 de zile diferite pentru indicatorul PM10 nef. (metoda nefelometrică – măsurare automată, prezintă valori orientative). În 2021, situația s-a îmbunătățit simțitor – s-au depășit aceste limite în 16, și respectiv 15 zile.

Dintre cele patru mari zone conduse de primari USR, în București (respectiv sectorul 1) este nevoie de cele mai susținute și consecvente măsuri. Bucureștiul este pe primul loc în țară la depășirea concentrațiilor cu dioxid de azot, așa cum arată raportul pe anul 2021 al APM.

Primăria Brașov

Printre măsurile luate de primăria Brașov în 2021 se numără:

• achiziționarea de mijloace de transport ecologice: 105 autobuze, 26 troleibuze
• creșterea suprafeței de spații verzi: aliniamente stradale, plantarea a 819 arbori foioși, 4.655 metri de gard viu

Transportul ecologic este una dintre măsurile principale pe care administrațiile urbane le pot lua pentru îmbunătățirea calității aerului. Brașovul este orașul din țară cu cele mai multe autobuze electrice pe traseu, așa cum am arătat într-o verificare anterioară. 

Totuși, nu doar primăriile USR au această abordare în România. La momentul verificării, alte trei mari orașe din țară aveau deja autobuze electrice în circulație și multe altele au contracte semnate, cu termene de livrare anul acesta sau anul viitor.

În ceea ce privește numărul de arbori plantați în Brașov, acesta este relativ mic. Trebuie ținut cont și de faptul că Brașovul se află într-o zonă favorizată din punct de vedere al spațiilor verzi extra-urbane.

Agenția Naționale pentru Protecția Mediului arată că poluarea este în scădere în Brașov, însă nu semnificativ. Din raportul „Calitatea Aerului Ambiental în aglomerarea Braşov” pe 2021 al ANPM, extragem următoarele concluzii:

„În ultimii ani a fost înregistrat un trend descrescător al emisiilor de poluanţi atmosferici, riscul expunerii la unele substanţe, cum ar fi dioxidul de sulf (SO2) şi plumbul (Pb) fiind redus semnificativ. Cu toate acestea, datorită relaţiilor complexe dintre emisiile de poluanţi şi calitatea aerului înconjurător, s-a observat că reducerea emisiilor nu a determinat întotdeauna o scădere corespunzătoare a concentraţiilor atmosferice, în special pentru PM10 şi O3. În baza măsurărilor efectuate în Reţeaua Locală de Monitorizare a Calităţii Aerului în Braşov au fost înregistrate depăşiri ale obiectivelor de calitate a aerului protejarea sănătăţii umane la PM10, NO2 şi O3”.

Primăria Alba Iulia

În județul Alba, există 3 stații de monitorizare a calității aerului, dintre care una singură în municipiul Alba Iulia. Rapoartele anuale pe 2020 și 2021 ale Agenției Naționale pentru Protecția Mediului arată că doar nivelul pulberilor în suspensie (PM10) a depășit valoarea zilnică recomandată. În 2020, valoarea limită zilnică, pentru determinările gravimetrice, a fost depăşită de 16 ori la staţia de monitorizare, iar în 2021, de 7 ori.

În ceea ce privește măsurile luate de primăria Alba Iulia pentru mediu, reprezentanții primăriei ne-au trimis doar rapoartele lunare emise de operatorii de salubritate licențiați. Rapoartele cuprind informații despre tipul deșeurilor colectate, cantitățile colectate, valorificate și depozitate. 

Cu alte cuvinte, gestionarea deșeurilor ca măsură de mediu este singura abordare anti-poluare cu care se laudă primăria din Alba Iulia.

Totuși, este de subliniat că, în Alba Iulia, nu au fost înregistrate, anul trecut, depășiri ale valorilor-limită la niciuna dintre substanțele poluantele. De asemenea, Alba Iulia nu se află în topul județelor poluate din România, potrivit raportului APM.

Primăria Timișoarei

Din răspunsul primit de la Primăria Timișoarei, reținem că măsurile luate sunt minime. Administrația colaborează cu societatea civilă pentru proiecte punctuale, dar de mici dimensiuni: 

• acord de colaborare privind colectarea, de la populație, a deșeurilor de echipamente electrice și electronice, becuri și neoane;
• acord de colaborare pentru colectarea deșeurilor de baterii electrice și acumulatori portabili, de la populație;
• încheierea unui contract de achiziție publică pentru stații de reîncărcare pentru vehicule electrice;
• încheierea unui acord de cooperare cu o fundație, pentru montarea a 16 senzori, în vederea monitorizării calității aerului.

Din raportul pe 2021 pentru calitatea aerului în România, aflăm că în Timișoara s-au înregistrat depăşiri ale valorii-limită anuale pentru oxizii de azot (NO2). De asemenea, Timișoara este orașul unde se înregistrează cea mai mare poluare cu dioxid de azot la anumite ore (de trafic intens și activitate industrială maximă), fără totuși ca valorile să ajungă la limita de alertă.

*Note: 

PM10 (particulele în suspensie) „reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid”, așa cum sunt definite de Ministerul Mediului. Traficul rutier, activitatea industrială și centralele termoelectrice contribuie la poluarea aerului cu astfel de particule. Acest tip de poluare înrăutățește simptomele astmului, iar expunerea pe termen lung poate cauza cancer.

Oxizii de azot (NO2) sunt „responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calităţii apei, efectului de seră, reducerea vizibilităţii în zonele urbane”. Expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la concentrații reduse afectează țesutul pulmonar.

Ozonul (O3) la nivelul solului cauzează „iritarea traiectului respirator și iritarea ochilor. Concentrații mari de ozon pot provoca reducerea funcției respiratorii.”

Concluzie

Afirmația este trunchiată. Primăriile USR au luat unele măsuri pentru îmbunătățirea calității mediului, dar nu toate sunt de anvergură sau cu impact imediat. Este nevoie de măsuri mai importante în București, unde poluarea este o problemă pentru sănătatea umană și în Timișoara, unde există unele depășiri ale valorilor de alertă.