Ce verificăm?

Dacă România pierde portofoliul Transporturilor în cazul în care Rovana Plumb va fi respinsă de către Comisia Europeană pentru postul de comisar.

Verificare

Rovana Plumb a fost nominalizată pe 10 august de către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să preia portofoliul Transporturilor din partea României. 

„Consiliul a adoptat lista persoanelor pe care le propune pentru a fi numite membri ai Comisiei până la 31 octombrie 2024. În temeiul articolului 17 alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană, lista este adoptată de către Consiliu de comun acord cu președinta aleasă a Comisiei. Președinta aleasă, Ursula von der Leyen, și-a dat acordul ieri cu privire la proiectul de listă de comisari desemnați”, a sunat comunicatul de presă al Consiliului UE.

Totuși, asta nu înseamnă că Rovana Plumb a și preluat portofoliul de la Transporturi din cadrul Comisiei Europene, ci doar că a trecut doar de prima dintre cele trei etape, potrivit Regulii 125 a Regulamentului Parlamentului cu privire la alegerea Comisiei Europene:

• Nominalizarea de către președintele Comisiei Europene.

• Audierea în comisiile de specialitate ale Parlamentului European, unde, individual, fiecare membru nominalizat primește aprobarea PE sau este respins.

• Votul final din Parlamentul European, unde întregul Colegiu al Comisarilor este aprobat cu majoritate de voturi sau respins.

Abia odată ce Parlamentul European a votat favorabil întregul colectiv, Consiliul European va putea numi formal Comisia Europeană, conform Articolului 17 (7) din Tratatul Uniunii Europene (TUE).

Să ne întoarcem la punctul 2. 

Ce se întâmplă dacă un comisar este respins de către Parlamentul European în urma audierilor?

Înainte de toate, trebuie menționat că în Colegiu există 28 de comisari, printre care se numără și președintele și vicepreședinții, iar fiecare stat membru al UE are câte un comisar care asigură conducerea politică a Comisiei pe durata mandatului lor de 5 ani.

„Membrii Comisiei sunt aleși dintre resortisanții statelor membre în conformitate cu un sistem de rotație strict egal între statele membre care să reflecte diversitatea demografică și geografică a tuturor statelor membre. Acest sistem se stabilește de către Consiliul European, care hotărăște în unanimitate în conformitate cu articolul 244 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene”, potrivit Tratatului Uniunii Europene (TUE).

Procedura de numire a comisarilor europeni înainte ca ei să ajungă la audierile din Parlamentul Europeana nu este, însă, una de găsit negru pe alb, explicit, în vreun document oficial. 

Tot potrivit Articolul 125 cu privire la Alegerea Comisiei, dacă citim printre rândurile primului punct, vedem că președintele ales al Comisiei informează Parlamentul cu privire la alocarea responsabilităților (portofoliilor) în cadrul colegiului comisarilor propus în conformitate cu orientările politice proprii.

Practic, președintele Comisiei Europene are libertate în a alege, accepta, respinge, cere alte propuneri și negocia cu șefii statelor membre (premier sau președinte), precum și în a distribui persoana respectivă către ce portofoliu dorește.

Procedura neoficială a fost explicată de către Europa Liberă, cu contribuția fostului europarlamentar Cristian Preda:

„Ea face discuții înainte de a primi aceste propuneri, sunt întâlniri inclusiv cu comisarii care au deja experiența unui astfel de post. Are o întrevedere cu ei, vede ce competențe au, este în joc și numele ei, dacă trimite o propunere proastă, își strică și ea reputația. Ea are ultimul cuvânt și libertate totală în relația cu statele membre. Poate spune – mi-ați trimis două propuneri, mai trimiteți-mi două. Pot fi și acelea refuzate”, arată Cristian Preda.

După ce se decide lista de comisari, aceștia sunt trimiși la audierile din Parlamentul European. Aceasta este cam cea mai importantă etapă, pentru că o propunere de comisar poate fi respinsă în acest moment. 

„Fiecare dintre comisari este supus unei audieri. Durează 3 ore, este foarte bine structurată din perspectivă formală. Fiecare comisar trebuie să răspundă întrebărilor care li se pun. Unii dintre ei sunt audiați de o comisie, când este o corespondență perfectă între portofoliul comisarului și conținutul comisiei, alții sunt audiați de mai multe comisii, pentru că portofoliul este mai larg”, mai spune Cristian Preda.

Ce se întâmplă când un comisar propus nu primește scrisoarea de aprobare de la comisia de audiere din PE nu scrie în documentele oficiale, dar putem aduce în discuție câteva precedente.

• În 2004, propunerea Italiei, în mandatul de președinte CE al lui CE José Manuel Durão Barroso, a fost Rocco Buttiglione. Acestuia fusese desemnat comisar pentru Justiție și Afaceri Interne, dar a fost respins de către Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) pentru declarații nefericite pe care le-a făcut despre minoritățile sexuale și femei. Italia a venit cu o altă propunere, acesta fiind înlocuit de Franco Frattini.
• În 2009, propunerea Bulgariei, acceptată tot de către fostul președinte CE José Manuel Durão Barroso, a fost Rumiana Jeleva. Aceasta a făcut o impresie proastă la audierile din Parlamentul European, și a ajuns să se retragă, iar președinte CE a cerut Bulgariei să vină cu altă propunere. Locul a fost preluat de Kristalina Georgieva.
• În 2014, propunerea Sloveniei, aleasă chiar de fostul președinte CE Jean Claude Juncker, a fost Alenka Bratušek, fost prim-ministru al țării, de altfel. Aceasta a fost respinsă pentru postul de vicepreședinte al CE pentru uniune energetică de către două comisii. Slovenia a fost nevoită să facă o altă propunere, și anume pe Violeta Bulc.

O precizare foarte importantă este că nici măcar în Anexa VI – Articolele 3 și 4 – din Regulamentul de procedură al Parlamentului European, care arată cum decurge aprobarea de către Parlament a colegiului Comisiei în ansamblu, nu este descris ce se întâmplă dacă un comisar este definitiv respins după audierea din comisii, ci mai degrabă se explică cât de mult se încearcă aprobarea nominalizării.

„Articolul 4

(d) în cazul în care coordonatorii nu pot ajunge la o majoritate de cel puțin două treimi dintre membrii comisiei pentru aprobarea candidatului, aceștia:

– mai întâi solicită informații suplimentare prin întrebări cu solicitare de

răspuns scris suplimentare,

– în cazul în care coordonatorii sunt în continuare nemulțumiți, solicită o nouă audiere de 1,5 ore, sub rezerva aprobării de către Conferința președinților;

(e) în cazul în care, ca urmare a aplicării literei (d), coordonatorii, reprezentând o majoritate de cel puțin două treimi dintre membrii comisiei, aprobă comisarul desemnat, președintele prezintă în numele lor o scrisoare care atestă aprobarea de către marea majoritate a comisarului desemnat. Opiniile minoritare se menționează la cerere;

(f) în cazul în care, ca urmare a aplicării literei (d), nu a fost atinsă încă o majoritate a coordonatorilor, reprezentând cel puțin două treimi dintre membrii comisiei, pentru aprobarea comisarului desemnat, președintele convoacă o ședință a comisiei și supune la vot cele două întrebări menționate la alineatul (1). Președintele înaintează o scrisoare în care este prezentată evaluarea comisiei.”

Audierile au loc finalul lunii septembrie. 

Concluzie

Afirmația europarlamentarului Dacian Cioloș este adevărată. Dacă Rovana Plumb va fi respinsă de către Comisia Europeană, România nu pierde portofoliul Transporturilor, și va putea face o altă propunere, cu mențiunea că acest lucru este confirmat de situații precedente.