Dan Barna – vicepremier și președintele USR – a făcut următoarea afirmație în 11 februarie 2021:
„(Desființarea Secției Speciale – n.r) este şi una din recomandările şi condiţiile pentru ca România să scape de MCV.”
Dacă desființarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie este una din recomandările şi condiţiile pentru ca România să scape de MCV.
Secţie pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) a fost operaționalizată prin ordonanță de urgență în 10 octombrie 2018.
Toate rapoartele care evaluează progresele înregistrate în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare (MCV) sunt disponibile aici.
În primul raport publicat după operaționalizarea SIIJ, din 13 noiembrie 2018 (disponibil aici și aici), Comisia Europeană (CE) a criticat noile legi ale justiției pentru că slăbeau garanțiile privind independența sistemului judiciar și subminau independența judecătorilor și a procurorilor.
Comisia Europeană enumera inclusiv crearea secției speciale de urmărire penală pentru anchetarea infracțiunilor comise de magistrați.
CE considera în 2018 că această secție ar putea fi utilizată ca instrument suplimentar de intimidare a magistraților și de exercitare de presiuni asupra acestora. Comisia mai spunea că justificarea aplicării unui tratament special în cazul magistraților în comparație cu alți funcționari publici nu a fost clarificată.
În același raport din 2018, Comisia Europeană amintea de rapoartele GRECO și ale Comisiei de la Veneția.
GRECO recomanda explicit să fie abandonată crearea noii secții speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție (pag. 13)
Comisia de la Veneția – în avizul său pentru modificarea legilor justiției – a recomandat în 2018 regândirea propunerii de înființare a unei structuri de parchet separate pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori pentru că „nu există o justificare rezonabilă și obiectivă pentru necesitatea creării acestei structuri”.
În 2018, Comisia Europeană nu a inclus desființarea SIIJ în cele 12 recomandări pe care țara noastră trebuia să le îndeplinească pentru a scăpa de MCV. A cerut însă (în raportul privind progresul țării noastre) suspendarea ordonanțelor date pe legile justiției și revizuirea acestora după recomandările GRECO și Comisiei de la Veneția:
(pag. 19)
Experții CE au mai menționat că potrivit recomandărilor făcute de GRECO și Comisia de la Veneția, această competență trebuie menținută în cadrul serviciului specializat în combaterea corupției (DNA), și că „orice deficiențe ar putea fi soluționate nu prin crearea unei structuri separate a parchetului, ci prin asigurarea respectării unor garanții procedurale eficace” (pag. 26).
În 22 octombrie 2019, Comisia Europeană a publicat un nou raport MCV pentru România (analiza extinsă este disponibilă aici, iar raportul tehnic, cu cele 12 recomandări este disponibil aici).
Cele 12 recomandări pentru ridicarea MCV din 2019 au rămas aceleași ca în 2018. Și anume:
Comisia Europeană și-a exprimat din nou în 2019 îngrijorarea în ceea ce privește accelerarea operaționalizării Secției speciale, reiterând precizările făcute în raportul anterior. Experții au criticat faptul că, de la ultimul raport, deși au fost emise alte ordonanțe de urgență modificările aduse tot nu au răspuns preocupărilor exprimate în rapoartele din noiembrie 2018.
Atât Comisia de la Veneția, cât și GRECO (la pag. 9 insistă ca SIIJ să fie desființată – n.r.) au reiterat în rapoartele din iunie 2019 că existau în continuare motive foarte serioase de îngrijorare cu privire la crearea unei astfel de secții, în special având în vedere activitatea secției în primele șase luni de la înființarea sa.
Comisia Europeană menționează aici mai multe exemple – printre care acela că secția a redeschis o anchetă într-un caz corupție vizând un judecător din cadrul CSM, pe care DNA o închisese în august 2018 – în urma cărora a concluzionat că preocupările exprimate cu privire la înființarea secției s-au dovedit a fi justificate.
Experții aduc aminte (pag. 8) că Biroul Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) a emis în aprilie 2019 o opinie privind legile justiției, prin care a solicitat desființarea Secției speciale.
Comisia Europeană a continuat să-și exprime aici îngrijorarea că această secție ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică (pag. 5).
De asemenea, experții au mai menționat că au existat mai multe situații în care secția a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa. Comisia Europeană a criticat și deschiderea unor anchete împotriva judecătorilor și a procurorilor care s-au opus modificărilor legilor justiției, precum și abordarea în cauzele aflate pe rolul instanțelor.
Afirmațiile vicepremierului Dan Barna sunt parțial adevărate. Înființarea SIIJ a fost criticată în raportul MCV al Comisiei Europene, în raportul GRECO și avizul Comisiei de la Veneția. Doar în rapoartele GRECO și CCJE este cerută explicit desființarea SIIJ.
Desființarea secției speciale nu se află explicit pe lista celor 12 recomandări şi condiţii pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a scăpa de MCV, dar Comisia Europeană a recomandat totuși suspendarea și revizuirea ordonanței de urgență care a operaționalizat SIIJ.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULTSEO optimized by sem.ro SEO agency.