Ce verificăm?

Declarațiile candidaților participanți la dezbaterea Digi 24.

Verificare

ULTIMA ACTUALIZARE:

Min.22:45 Kelemen Hunor: Haideți să clarificăm chestiunea cu Churchill totuși. Când se făcea bugetul de război, Churchill îl chema pe ministrul de finanțe și îl întreba de unde tăiem banii. Și el a zis de la cultură. Și zice Churchill: Atunci de ce mai facem război?

Verdict: FALS

La câteva secunde după ce Elena Lasconi a menționat un citat atribuit în mod fals lui Winston Churchill, conform site-ului de fact-checking PolitiFact, Kelemen Hunor a reprodus aceeași informație falsă sub o formă modificată.

În mod real, sursa celor de la PolitiFact, the Churchill Project de la Hillsdale College, a menționat că nu au găsit vreo mențiune a unei astfel de conversații în peste 15 milioane de cuvinte publicate de Churchill în discursuri, documente, scrisori, articole sau cărți.

Min. 23:03 George Simion: Nu poți să ai, cu 2,1% din PIB alocat educației în 2023, un alt rezultat decât cel dezastruos din prezent, pe care îl prezentați dumneavoastră. Când media europeană este de 4,7%. Eu nu vorbesc despre acei 6% asumați de toate formațiunile politice acum 10 ani, 15 ani.

Verdict: TRUNCHIAT

Factual a mai verificat asta în trecut. Suma alocată educației în 2023, conform Ministerului Educației, este de 3,2% din PIB, nu de 2,1%. Media europeană, în 2022 (ultimul an unde sunt disponibile statistici despre acest aspect pe Eurostat), nu în 2023, a fost, într-adevăr, de 4,7% din PIB.

În 2011, România și-a asumat, prin Legea educației naționale, să investească 6% din PIB pentru educație.

Min. 22:30 George Simion: Și văd realitatea din Caracal, din Jibou, din Săcălaz și din Babadag. și vreau să vă zic că, într-adevăr, aceste… localități sunt uitate, nu avem școală, nu avem spital Nu avem profesori, nu avem cadre medicale. 

Verdict: FALS

În Caracal, spre exemplu, există două licee tehnologice (aici și aici), iar anul acesta au fost angajate 25 de cadre didactice. De asemenea, există o creșă

De asemenea, în Caracal există un spital municipal unde lucrează 98 de medici.

În Jibou există două licee (vezi aici și aici) și o școală gimnazială. Spre exemplu, în Liceul Lucian Blaga lucrează 40 de cadre didactice dintre care 3 sunt profesori metodiști

În acest oraș funcționează un spital municipal unde lucrează 14 medici primari și specialiști.

În comuna Săcălaj sunt 3 școli și o grădiniță, un centru de permanență, două cabinete medicale și unul stomatologic.

În Babadag există un spital orășenesc cu 67 de paturi. În această localitate există un liceu, două școli și o grădiniță.

Min. 22:44 Elena Lasconi: Mi-am amintit că la un moment dat se făcea bugetul în timpul războiului și Churchill a fost criticat pentru că spunea: unii au pus prea mulți bani pentru cultură. Și el a dat o replică foarte, care mi-a rămas în minte și sper să rămână în mintea multora: „Pentru ce mai luptăm?”

Verdict: FALS

Afirmația conform căreia Winston Churchill ar fi rostit cuvintele „Pentru ce mai luptăm?” ca răspuns la presiunile de a tăia finanțarea culturii pe timpul războiului este falsă.A fost demontată de site-ul american de fact-checking PolitiFact.

21:56 Ludovic Orban: (…) lupta împotriva reţelelor pe traficanţi de droguri, lupta pe bune, nu ce se întâmplă de ani buni în România, în care sunt poliţişti dealer de droguri, în condiţiile în care nu ai, de exemplu la DIICOT, decât 5 procurori specializaţi în instrument. 

Verdict: TRUNCHIAT

Ludovic Orban vorbește despre un număr de cinci procurori specializați pe problema traficului de droguri, însă, în baza organigramei DIICOT, situația este mult mai complexă. 

Expertul Factual pe legislație a realizat o analiză asupra organigramei, în legătură cu declarația lui Orban: În cadrul DIICOT funcționează mai multe secții specializate în combaterea infracționalității, precum Secția de combatere a criminalității organizate și Secția de combatere a traficului de droguri. În cadrul Secției de combatere a traficului de droguri sunt organizate trei servicii: pentru trafic intern, transnațional și stradal. Conform informațiilor publice disponibile pentru anul 2023, această secție dispunea de 39 de posturi. În prezent, nu putem ști câte dintre aceste posturi sunt ocupate de procurori, deoarece acestea pot fi fie ocupate, fie vacante.

Într-adevăr că sunt puțini procurori având în vedere și declarația ministrului justiției Alina Gorghiu: Date recente de la DIICOT confirmă că lupta împotriva fenomenului drogurilor necesită efort comun. Ieri: Șapte persoane au fost reținute în Constanța pentru trafic de droguri, trafic de persoane, spălare de bani, în urma unei anchete demarate în noiembrie 2022. Un alt traficant a fost prins la Cluj. 4.665 de dosare au fost soluționate în 2023, deși efectivul de procurori este foarte redus. Ca să se înțeleagă situația bine: în Secția de combatere a traficului de droguri din structura centrală a #DIICOT lucrează doar 14 procurori. Care au în lucru 7.000 de dosare pe droguri din care 2.700 au fost deschise în primele 6 luni.

Astfel, declarația lui Ludovic Orban este trunchiată, deoarece numărul și atribuțiile procurorilor sunt complexe din punct de vedere al responsabilităților, iar numărul acestora depășește cu siguranță cinci procurori. 

Min 55:25 Elena Lasconi: În primul rând, ANAF nu își face treaba. În primul rând pentru că ANAF nu dorește să digitalizeze această instituție (…) De ce nu se digitalizează? Un soft poate să găsească tot felul de probleme în sistem

Verdict: PARȚIAL ADEVĂRAT 

Deși ANAF are un rol foarte important în recuperarea prejudiciilor din dosarele de corupție, în acest proces sunt implicați mai mulți actori. Procurorul sau judecătorul sunt cei care se asigură că bunurile în cauză nu sunt distruse sau sustrase de la urmărire, așa cum se arată în art. 249 din Codul de procedură penală. 

Instanța poate dispune ca măsuri de siguranță și confiscarea specială a bunurilor și confiscarea extinsă, potrivit art. 112 din Codul Penal. 

De identificarea, administrarea bunurilor sechestrate și de valorificarea lor în anumite cazuri se ocupă ANABI, agenție a Ministerului Justiției, iar măsurile dispuse de instanță se înscriu în Cartea funciară și Registrul Național de Publicitate Mobiliară.

După soluționarea definitivă a dosarului penal, executarea silită se realizează de Ministerul Finanțelor prin ANAF (art. 1 din OG 14/2007). În ceea ce privește digitalizarea, există deja o reformă inclusă în PNRR care vizează digitalizarea ANAF. Procesul este unul slab, dar el se află în desfășurare.

Min. 21:59 Elena Lasconi: (…) ceea ce sigur intră în competenţa preşedintelui, e vorba de luptă împotriva traficului de droguri, fiindcă asta înseamnă pericol la adresa populaţiei şi la securitatea naţională şi aici nu se poate să nu constatăm că, fără complicitatea celor de la vamă şi a celor de la poliţie, nu am fi ajuns la acest nivel, unde suntem în acest moment la fiecare colţ la liceu că o să cumperi.

Verdict: TRUNCHIAT

Din perspectiva securității naționale, președintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte și funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. În octombrie 2023 președintele Klaus Iohannis a condus o ședință a CSAT în care s-a clasificat consumul de droguri drept amenințare a valorilor de securitate națională.

În aceeași ședință s-a constituit un grup de lucru interinstituțional cu scopul prevenirii și al combaterii eficiente a riscurilor generate de traficul și consumul de droguri, sub coordonarea Guvernului României.

Deși președintele poate lua parte la inițiative strategice și la stabilirea priorităților în materie de securitate națională, implementarea măsurilor rămâne în sarcina instituțiilor guvernamentale și a organelor de aplicare a legii. 

Un exemplu ar fi Agenția Națională Antidrog, a cărei misiune este de a dezvolta strategii din domeniul reducerii cererii și ofertei de droguri. În același timp, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism are atribuții privind combaterea infracțiunilor de trafic de droguri.

Min. 22:11 Mircea Geoană : Școala românească astăzi produce, de fapt, copii care nu sunt pregătiți pentru meseriile viitorului. Trebuie o discuție cu sectorul privat. Și, așa cum se întâmplă în Canada, învățământ dual nu doar la nivel preuniversitar, ci și la nivel universitar, cum se întâmplă în țările dezvoltate. Învățământ dual, inclusiv universitar, în care sectorul privat să lucreze cu tinerii noștri, să le ofere joburi și diplome care să aibă sens, nu niște bucăți de hârtie fără valoare.

Verdict: FALS

România are în implementate deja programe de învățământ dual la nivel superior, în parteneriat cu diverse centre universitare. 

Metodologia de funcționare a învățământului dual superior a fost adoptată și publicată în Monitorul Oficial chiar anul acesta. 

De asemenea, prima formă de învățământ dual superior a fost deja inaugurată la Oradea (avem implicate atât licee cât și Universitatea din Oradea) în baza apelului lansat de către Ministerul Educației.

Astfel, declarația lui Mircea Geoană este falsă întrucât avem în dezvoltare programe de învățământ dual superior accesibil studenților.

Min. 21:28  Mircea Geoană: România este singurul stat european care n-are un criteriu minim de performanță în sectorul public. 

Verdict: FALS

În România, OUG 57/2019 stabilește o serie de criterii de performanță. Ordonanța are și o metodologie care stabilește cum se verifică aceste criterii.

Criteriile de performanță pot fi, într-un cadru general: 

• eficacitatea funcționarului public în rezolvarea problemelor de serviciu atribuite, 
• inițiativă în soluționarea acestora, capacitatea de a-și asuma responsabilitatea pentru deciziile luate, 
• respectarea și implementarea soluțiilor hotărâte de superiorul ierarhic, 
• abilități de sinteză, analiză și dorința continuă de autoperfecționare profesională, etc.

De asemenea, criteriile de performanță din instituții sunt stabilite prin Metodologia de analiză a posturilor emisă de Agenția Națională a Funcționarilor Publici

Secretariatul General al Guvernului are publicat un set de norme privitoare la indicatorii de performanță ale funcționarilor din instituțiile publice.

În martie 2024, Ministerul Administrației și Internelor a publicat Ordinul 51  prin care sunt stabilite diferite criterii de performanță pentru angajații din minister.

Min.21:51 George Simion: Sistemul de sănătate trebuie regândit în ceea ce priveşte ambulanțele. Trebuie să ne hotărâm ce vrem pentru că nu sunt în subordinea Ministerului Sănătăţii.

Verdict: FALS

Conform Ministerului Sănătății, atât serviciile de ambulanță județene, cât și serviciul de Ambulanță București-Ilfov, se află în subordinea acestuia. George Simion confundă serviciul de ambulanță cu SMURD, care nu este în subordinea Ministerului Sănătății, ci în subordinea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, care la rândul său, este în subordinea Ministerului Afacerilor Interne.

Min. 21:32 Cristian Diaconescu: Nu eram în Uniunea Europeană, rămâneam precum Croația, încă optam pe bară. Apropo, Croația acum este și în Schengen, și în zona euro. Deci a venit mult mai târziu decât noi în Uniunea Europeană. Și, ca un al treilea aspect, din punctul de vedere al a ceea ce înseamnă credința în respect – conceptul nu doar ca ideal, ci și ca obiectiv – îmi pot explica, într-o formă sau alta, diversele reacții la un moment dat. Și alta este politicul, din păcate, cel din interior.

Verdict: ADEVĂRAT

Conform datelor publice de pe site-ul Comisiei Europene, Croația a aderat la Uniunea Europeană pe 1 iulie 2013. Ulterior, la 1 ianuarie 2023 a intrat în spațiul Schengen, cât și în zona euro. Aceste etape reprezintă pași importanți în integrarea Croației în structurile europene, consolidându-i poziția ca membru deplin al UE, cu acces liber la piața unică și adoptarea monedei euro.

Min. 21:02 Mircea Geoană: A crescut economia de 4,5 ori de când ne-am integrat. 

Verdict: TRUNCHIAT

Update:

• PIB-ul a crescut de două ori
• 5.3 este PIB-ul pe cap de locuitor

Conform datelor Băncii Mondiale, din 2004 și până în 2024, PIB-ul a înregistrat o creștere chiar mai mare, de 5,3 ori, iar în cazul PIB-ului pe cap de locuitor, de 7,4 ori. Declarația lui Mircea Geoană a mai fost verificată de către Factual.ro .

Min. 20:30 Elena Lasconi: Pentru înzestrare armată, ca să ne putem pregăti, pentru că chiar și în cazul… În cazul în care ar fi încălcat articolul 5 din NATO, aia ar însemna că noi trebuie să ne înarmăm. Să rezistăm cel puțin 30 de zile

Verdict: FALS

Articolul 5 din Tratatul Nord-atlantic nu menționează nicăieri termenul de 30 de zile de așteptare în cazul în care România ar fi atacată militar de o altă țară.

Articolul 5 se referă la ajutorarea imediată de către țările membre NATO  în cazul unui atac armat din partea unei alte țări. 

Min. 20:14 Mircea Geoană: Cheltuielile cu statul român, de aproape 39% din PIB. 

Verdict: TRUNCHIAT

Într-adevăr cheltuielile cu statul sunt aproape de cifra menționată de candidat, însă este printre cele mai mici din UE.

Datele publicate de Ministerul Finanțelor privind execuția bugetară arată că, în anul 2023, cheltuielile totale ale statului au fost 38,6% din PIB, iar în anul 2024, până în luna septembrie, au fost 29% din PIB. 

Situația cheltuielilor cu statul o găsim și publicată pe Statista, în comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene. În acest context, România se plasează pe penultimul loc în anul 2023, printre cele mai mici cheltuieli, de 37,15%. Polonia, țară pe care Mircea Geoană o dă exemplu deseori și este comparabilă cu România, avea 47,63% din PIB cheltuieli publice în 2023. 

Min. 20:35 Mircea Geoană: Modelul polonez este interesant (…) au terminat cu… cu corupția

Verdict: FALS 

Conform barometrului corupției al Transparency.org, Polonia se afla, în 2023, pe locul 47 din 180 în clasamentul celor mai corupte state din lume. Această poziție arată că Polonia este departe de a eradica corupția. România, în același an, ocupa într-adevăr un loc și mai slab, respectiv locul 63 din 180.

În același timp, o raportare din 2019 a GRECO, un corp de control al Consiliului Europei care monitorizează respectarea standardelor anticorupție, descria Polonia drept „nesatisfăcătoare la nivel global” în ceea ce privește evaluarea progreselor legate de combaterea corupției.

Raportul sublinia că Polonia implementase doar 7 din cele 16 recomandări generale și doar 1 din cele 6 recomandări privind reformele judiciare controversate din perioada 2016-2018. Afirmația lui Mircea Geoană conform căreia Polonia a terminat cu corupția este falsă.

Min. 20:19 Kelemen Hunor: Nu comentez în niciun fel, fiindcă este mai mult un joc politic, pe care trebuie să îl înțelegem așa cum e. Buletinele de vot sunt tipărite. Deci această retragere este… e un pic tardivă.

Verdict: ADEVĂRAT 

Potrivit Legii pentru alegerea președintelui României, candidații pot renunța la candidaturi până în momentul declarării lor drept defintive de către Biroul Electoral Central. Acest lucru s-a întâmplat în 10 octombrie. 

În acest moment, Ludovic Orban apare pe buletinele de vot, iar el poate primi în continuare voturile cetățenilor

„Candidaţii pot renunţa la candidaturi până la data rămânerii definitive a candidaturilor. În acest scop, aceştia declară în scris pe propria răspundere că renunţă la candidatură. Declaraţia se depune la Biroul Electoral Central”, se arată la art 29, al 4 din această lege.

În 11 noiembrie, Autoritatea Electorală a publicat hotărârea prin care se aprobă tipărirea buletinelor de vot.

În 24 octombrie, președintele Autorității Electorale, Toni Greblă, a ținut o conferință de presă în care a spus că buletinele de vot au fost tipărite.

„Sunt imprimate buletinele de vot pentru alegerea președintelui”, a declarat Greblă. (Min 15:20)

Min. 20:24 Kelemen Hunor: Noi, în acest moment, 33%… din TVA, nu reușim să adunăm. Asta înseamnă 6 miliarde de euro pe an. Înseamnă 500 de km de autostradă. Deci avem posibilitatea să atragem în continuare la buget acele taxe care nu sunt plătite sau nu sunt colectate. Pe de altă parte, statul trebuie pus la dietă. Da, trebuie tăiate cheltuielile, atât cheltuielile și instituțiilor regionale, care consumă enorm de mulți bani și nu produc nimic, nu servesc în niciun moment, în niciun fel pe cetățeni

Verdict: ADEVĂRAT 

Kelemen Hunor se referă la gap-ul de TVA. Conform CECCAR, gap-ul de TVA reprezintă diferența dintre veniturile din TVA pe care statul le colectează efectiv și suma pe care ar trebui să o colecteze în mod ideal. 

Calcularea acestui indicator implică utilizarea mai multor concepte economice și indicatori care estimează suma maximă ce ar putea fi colectată. Pentru a analiza evoluția acestui gap, putem lua ca punct de plecare studiul KPMG din 2014, care indica un gap de 37,5%. În una dintre analizele recente, realizată de Mazars, indică un gap de 35,7%, cel mai mare din Uniunea Europeană.

De asemenea, UE a realizat un raport pentru 2023, în care România apare cu cel mai mare gap de TVA, cu 36,7, iar analiza arată că țara noastră nu a făcut progrese semnificative în ultimii ani.

Min. 43:53 Elena Lasconi: Am atras fonduri europene cât e bugetul orașului. 40 de ani.

Verdict: FALS

E o informație pe care Lasconi a mai verificat-o și cu alte ocazii.

După cum am arătat, în timpul mandatelor Elenei Lasconi, primăria condusă de ea a primit efectiv fonduri europene în valoare de 35,6 milioane de lei (35.627.822,67 lei).  Cheltuielile înregistrate la buget în perioada analizată sunt mai mari decât totalul fondurilor UE extrase din execuțiile bugetare și decât suma contractată pe care ne-a transmis-o Primăria. Evident, volumul fondurilor europene atrase este semnificativ mai mare decât în perioadele anterioare, însă este o exagerare majoră afirmația că această valoare ar fi cât bugetul municipiului pe o perioadă de 40 de ani. Citiți întreaga verificare AICI.

Concluzie