Ce verificăm?

Ce prevede proiectul de modificare a ședințelor comune ale Parlamentului.

Verificare

În februarie 2022 (așadar cu mai bine de 16 luni înainte de declarația senatoarei), liderii grupurilor parlamentare PSD și PNL din Camera Deputaților, Alfred Simonis și Gabriel Andronache, au depus un proiect de hotărâre a Parlamentului pentru modificarea Regulamentului ședințelor comune ale Camerei Deputaților și ale Senatului. 

În proiectul inițial, erau prevăzute următoarele completări:

• interzicerea folosirii cartelei electronice a altui parlamentar, pentru prevenirea votului multiplu;
• interzicerea înregistrării ședințelor de orice fel prin alte metode decât cele acreditate în prealabil de Secretariatul Camerei Deputaților/Senatului; în cazul înregistrării, se interzice părăsirea „perimetrului” alocat respectivului parlamentar;
• interzicerea folosirii de bannere sau adresarea de injurii, calomnii etc.

Pentru încălcarea acestor obligații de către parlamentari, proiectul prevede următoarele sancțiuni:

• diminuarea indemnizației cu cel mult 50%, pentru maximum 6 luni;
• reducerea timpului alocat luării de cuvânt cu 10 secunde per parlamentar, pentru maximum 3 luni;
• reducerea timpului alocat luării de cuvânt la jumătate acordat grupului parlamentar din care face parte parlamentarul sancționat;
• retragerea logisticii (resursă umană, mașini etc.), pentru maximum 6 luni, pentru întregul grup parlamentar din care face parte parlamentarul sancționat.

Proiectul și-a urmat parcursul firesc, în comisiile parlamentare, până în mai 2022, când Comisia pentru regulament a emis un raport cu amendamente. Tot în mai 2022, proiectul a fost întors la comisie pentru raport suplimentar, astfel încât regulamentul să fie pus în acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 137/2022. Principalele concluzii ale Curții au fost că sunt neconstituționale dispozițiile regulamentare care sancționează întregul grup parlamentar pentru fapte individuale ale unui singur parlamentar, precum și prevederile referitoare la retragerea personalului grupului parlamentar respectiv. 

Principalele modificări față de proiectul inițial au fost, în principal, de formă, respectiv pentru punerea în acord cu dispozițiile Curții amintite mai sus.

După ce comisia a emis raportul suplimentar, proiectul nu a mai avansat la votul în plen.

În 26 iunie 2023, senatoarea Diana Șoșoacă a boicotat ședința de plen reunit a Camerei Deputaților și a Senatului, după cum notează G4Media. Aceasta a smuls microfonul de la președintele de ședință, a fluierat și a folosit un clopoțel pentru a întrerupe dezbaterile și votul referitoare la legea pentru desființarea pensiilor speciale, conform înregistrării audio-video disponibile pe site-ul Camerei Deputaților (indice 4, min. 38:40).

O zi mai târziu după eveniment, proiectul de hotărâre a plenului reunit a intrat la vot, după mai bine un an după ce fusese abandonat. 

Timpul destinat luării cuvântului în plenul reunit al celor două Camere este stabilit de la caz la caz. Spre exemplu, pentru învestirea Guvernului Ciolacu, Birourile permanente au prevăzut un timp de 10 de secunde pentru fiecare parlamentar, astfel încât să se determine un total de timp alocat fiecărui grup parlamentar, în funcție de parlamentarii care îl compun. Asta nu înseamnă că toți parlamentarii vorbesc câte 10 secunde, ci este mai degrabă o metodă obiectivă de a determina timpul discursurilor liderilor de grupuri parlamentare. De aceea, dacă un grup parlamentar ar avea 20 de membri, înseamnă că acestuia îi sunt alocate 200 de secunde, deci puțin peste 3 minute, care vor fi mai apoi împărțite în funcție de câți parlamentari din acel grup doresc să ia cuvântul. Spre exemplu, pentru 3 parlamentari din același grup, fiecare va vorbi puțin peste un minut. 

Aceeași metodă de calcul se folosește și pentru parlamentarii neafiliați, cum este și Diana Șoșoacă. Sancțiunea reducerii timpului destinat discursului cu 10 secunde, ca urmare a unor fapte prevăzute de regulament (injurii, calomnii etc.), îi ia dreptul respectivului parlamentar de a mai vorbi, dar doar în ipoteza puțin probabilă în care toți parlamentarii neafiliați vor să ia cuvântul, deci dacă vorbesc toți câte 10 secunde. Totuși, măsura poate fi luată pentru maximum 3 luni și este aplicabilă doar ședințelor comune ale celor două Camere, nu și ședințelor de plen ale Camerei din care fac parte (în cazul Dianei Șoșoacă, chiar dacă ar fi sancționată, ea ar putea în continuare să vorbească în ședințele Senatului, sancțiunile disciplinare în acest caz fiind stabilite în mod particular de Regulamentul Senatului).

Concluzie

Afirmațiile Dianei Șoșoacă sunt false. Proiectul de modificare a regulamentului propune sancționarea parlamentarilor cu o conduită inoportună, dar doar în ședințele comune ale celor două Camere și are ca efect imposibilitatea luării cuvântului doar în anumite ipoteze limitative, puțin probabile, și doar pentru perioade limitate în timp, nu pentru totdeauna.

*Foto: Inquam Photos / George Călin