Ce verificăm?

Dacă Klaus Iohannis mai este președintele României, dacă este candidatul PNL la funcția de președinte (al țării) și dacă este președintele partidului anterior menționat.

Verificare

Chiar dacă putem afla cine este actualul președinte al României fie de pe orice site de știri, fie cu o căutate pe Google, o să mergem către sursa oficială principală care ne spune acest lucru. Site-ul Administrației Prezidențiale. Pe presidency.ro îl găsim pe Klaus Iohannis nu doar în fotografia din deschiderea site-ului, ci și la secțiunea “Președinte”, unde avem o pagină întreagă cu informații despre acesta. Ne dăm seama aici că președinte României este Klaus Iohannis.

Iar cum împotriva sa nu a existat până acum nicio acțiune de suspendare, nu a fost pus sub acuzare pentru înaltă trădare, nu a demisionat, nu a decedat și nici nu se află într-o imposibilitate a exercitării atribuţiilor, așa cum prevăd Articolele 95, 96, 97 și 98 ale Constituției României, care ne spun în ce condiții se poate produce schimbarea șefului statului, probăm, prin eliminarea tuturor variantelor, că președintele României este în continuare Klaus Iohannis.

Ne reamintim, în acest context, că președintele Klaus Iohannis a câștigat alegerile din anul 2014 după ce a primit 6.288.769 de voturi, adica 54,43% din total. Contracandidatul său, social-democratul Victor Ponta, a fost votat de 5.264.383 de români, obținând 45,56% din voturi. Între cei doi candidați a fost o diferență  de peste 1 milion de voturi. Toate datele au fost păstrate în arhiva online a Biroului Electoral Central și pot fi văzute aici.

Revenind la anii noștri, este adevărat că președintele Klaus Iohannis și-a anunțat intenția de a candida din nou în alegerile prezidențiale din 2019. A făcut prima dată public acest anunț acasă, la Sibiu, în vara lui 2018, la întâlnirea de 40 de ani de la terminarea liceului, când a spus scurt și hotărât: „Am luat o decizie importantă si vreau să vi-o comunic acum, aici, în această dimineaţă frumoasă. Sunt ferm hotărât să candidez pentru un nou mandat de preşedinte al României”.

Și-a reiterat decizia și la începutul acestui an, pe 4 ianuarie, când a subliniat că obiectivul său personal pentru anul 2019 este câştigarea unui nou mandat.

În niciunul dintre cele două anunțuri n-a adus în discuție vreun partid.

Totuși, zvonurile cum că președintele Iohannis va candida pentru un nou mandat din partea PNL s-au tot rostogolit pe parcusul anului trecut, cu prisosință după ce, la finalul Consiliului Naţional al Partidului Naţional Liberal din primăvară, Ludovic Orban a anunţat că formaţiunea îl va avea pe Klaus Iohannis candidat la prezidenţialele din 2019: “PNL are candidat la funcţia de preşedinte al României, în persoana lui Klaus Iohannis, actual preşedinte al României”, anunța Ludovic Orban în martie.

Iar, cumva, Iohannis și-a confirmat indirect colaborarea cu PNL pentru viitoarele alegeri la următorul Consiliu Naţional al PNL, din vara lui 2018, unde a fost prezent și a ținut un discurs de susținere al partidului.  

Lucrurile au părut să devină tot mai clare la sfârșitul lunii ianuarie 2019, când Iohannis a confirmat că va colabora cu PNL pentru pregătirea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale de la finalul acestui an.

Deocamdată, PNL pare să fie singurul partid care și-a exprimat clar susținerea pentru Klaus Iohannis pentru ambele tururi. PMP va avea alt candidat la alegerile prezidenţiale din acest an, abia în turul doi susţinându-l pe Klaus Iohannis, iar USR și PLUS, care ar părea să meargă împreună la alegeri, sunt încă nehotărâte.

Revenind la colaborarea dintre PNL și Klaus Iohannis, nu putem să ne prefacem că național-liberalii nu l-au dat președinte pe acesta în 2014. Klaus Iohannis a fost candidatul Alianței Creștin Liberale (ACL), o alianță politică și electorală românească între două partide, Partidul Democrat Liberal și Partidul Național Liberal, creată întocmai cu scopul alegerilor prezidențiale din 2014.

Klaus Iohannis a devenit membru PNL în 20 februarie 2013, iar, ulterior, la Congresul PNL din 23 februarie, Iohannis a fost ales prim-vicepreședinte al partidului. A devenit președinte al partidului pe 28 iunie 2014.

Iohannis a renunțat la această funcție pe 18 decembrie 2014, imediat după ce a fost ales șef al statului, precum și la calitatea de simplu membru. Asta pentru că, în timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată, așa cum o spune Articolul 84 al Constituției.

Concluzie

Așadar, contrar celor spuse de eurodeputatul Emilian Pavel, Klaus Iohannis nu are cum să fie „președintele de facto al PNL”, când nu este nici măcar membru și mai ales când funcția îl împiedică să aibă vreuna dintre celelalte două calități. Asta nu-l împiedică totuși să fie candidat la noile alegeri prezidențiale din partea vreunui partid, în cazul de față din partea PNL-ului, partid care și-a exprimat susținerea vizavi de Klaus Iohannis, cel din urmă confirmând colaborarea. Declarația lui Emilian Pavel este în cazul acesta parțial falsă.