Ce verificăm?

La ce tip de funcții se referă USR în textul „Fără penali în funcții publice” și dacă prin modificarea propusă de ei s-ar da liber la penali în funcții, altele decât alese.

Verificare

Textul inițiativei „Fără penali în funcții publice” poate fi găsit pe site-ul creat de Uniunea Salvați România și vrea să modifice art 37 din Constituția României.

În momentul de față, acest articol prevede că au dreptul de a fi aleși cei care au cetățenie română și domiciliul în țară, cu excepția magistraților, avocaților poporului, celor activi în armată, polițiștilor și celor care fac parte din alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.

Proiectul celor de la USR este o încercare de a adăuga un nou alineat:

„Nu pot fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării.”

În acest context, e important de menționat că nu toți cei care ocupă funcții publice în administrația locală sunt aleși. Art. 13 din Legea 188/1999 privind statutul funcționarilor publici arată că directorii, secretarul, șefii de servicii sau șefii de birou dintr-o primărie sunt numiți în funcție și nu aleși. Aceeași lege menționează  la art.54, lit. h:

“că orice persoană poate ocupa o funcție publică dacă „nu a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei publice, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;”

Dar…

Conform și altor legi în vigoare, este cert că nimeni nu poate deveni funcționar public sau membru al guvernului dacă a primit o condamnare:

a) o persoană poate ocupa o funcție publică dacă:

„nu a fost condamnată pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra statului sau contra autorității, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, de fals ori a unor fapte de corupție sau a unei infracțiuni săvârșite cu intenție, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcției publice, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea; ( art. 49, lit.h, legea 161/2003)”

b) pot fi membri ai guvernul:

„ persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară, se bucură de exercițiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale și nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.” (art. 2, legea 90/2001)

Cu toate acestea, inițiativa USR face referire doar la cei aleși în funcțiile publice din administrațiile locale (fără a face referire de exemplu la persoanele cu funcții în consiliile județene sau în prefecturi) la senatori, deputați și la președintele României.

Concluzie

Afirmațiile lui Eugen Nicolicea sunt parțial adevărate. Deputatul are dreptate în privința faptului că textul inițiativei „Fără penali în funcții publice” nu se referă la toate funcțiile publice, ci doar la funcțiile publice alese din administrația locală, senatori, deputați și președinte. Dar acesta exagerează când spune că prin această modificare s-ar da liber la penali pentru restul de funcții.