Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
Context:
Președintele Partidului Mișcarea Populară, Eugen Tomac a făcut următoarea declarație pe Facebook, după ce România a preluat președinția Consiuliului Uniunii Europene:
„Suspendarea corvetelor și scufundarea Europei
Prima ispravă de pomină a Guvernului Dăncilă după preluarea de către țara noastră a președinției Consiliului UE este suspendarea procedurii de achiziție a corvetelor pentru Armata Română.
De altfel, MApN nu a reușit să ducă la bun sfârșit nicio achiziție majoră de tehnică militară în 2018, în ciuda alocării unui procent de 2% din PIB pentru apărare.
O asemenea situație demonstrează incapacitatea Guvernului de a-și îndeplini atribuțiile funcționale.
Guvernul a reușit astfel să compromită atât procesul de înzestrare a Armatei Române, cât și angajamentele internaționale ale țării noastre. Prin asemenea decizii, Viorica Dăncilă nu pune în pericol doar România, ci și întreaga Europă.”
Dacă Ministerul Apărării a făcut vreo achiziție majoră de tehnică militară în 2018.
Conform Planului de înzestrare a armatei române pentru perioada 2017-2026, opt proiecte sunt esenţiale pentru armată următoarele investiții:
În 12 ianuarie 2018; Ministerul Apărării a semnat acordului cadru și contractul subsecvent pentru achiziția a 227 de transportoare blindate pentru trupe 8×8 PIRANHA V. La finalul anului 2018, Mihai Fifor, ministrul Apărării, scria pe facebook că primele transportoare erau în drum spre România. Contractul este așadar în derulare.
Achiziția a primit undă verde încă de la finalul anului 2017 când a fost semnată Scrisoarea de ofertă și acceptare cu guvernul SUA și a fost făcută prima plată. În noiembrie 2018, ministrul apărării anunța pe facebook că a fost făcută cea de-a doua plată, furnizorul extern fiind guvernul american. Și acest proiect este în derulare.
Istoria modernizării mașinii de luptă, cunoscută și sub numele de Jderul, este lungă și sinuasă. Armata Română se chinuie să modernizeze vehiculele blindate încă din 1995. De exemplu, revitalizarea mașinăriei de luptă apare pe lista de priorități strategice ale armatei și în 2016. Nu e gata nici azi, fiind și astăzi un program “în pregătire”.
Este un achiziție în derulare, de la Guvernul SUA prin programul Foreign Military Sales și are ca furnizori: Lockheed Martin – lansatoarele HIMARS și muniție; HARRIS – stațiile radio; Raytheon – sistemul de conducere a focului AFATDS.
În septembrie 2017, Congresul Statelor Unite a aprobat achiziția, după ce România și-a manifestat intenția de a cumpăra 54 de instalaţii de lansare şi elemente auxiliare. Primul contract a fost semnat în februarie 2018.
Conform unui comunicat al MApN, dat publicității în 11 ianuarie 2019, procedura de achiziție a celor patru corvete, inițiată în martie 2018, a fost suspendată din cauza unor suspiciuni de nereguli, fiind sesizat Parchetul Militar.
Reamintim că primele demersuri privind cumpărarea navelor au fost făcute de în noiembrie 2016 când guvernul condus de Dacian Cioloș stabilea procedura de încheiere a unui contract între Ministerul Apărării și Damen Shipyards Group. Firma urma să construiască și să doteze patru nave de luptă în Şantierul Naval Damen din Galați, doar că guvernul Grindeanu a anulat procedura.
Conform Departamentului pentru Armamente din Ministerul Apărării, acesta e un program prioritar de achiziție în pregătire. Adică nu au fost începute procedurile de achiziție.
Procedura de achiziție a fost lansată de Romtehnica în noiembrie 2018. Nu e finalizată.
Programul de înzestrare cu Sisteme C4I cu capabilităţi de integrare ISTAR este în curs de pregătire.
În ceea ce privește situația financiară, prin Legea bugetului de stat pe anul 2018, bugetul alocat pentru apărare a fost de 12.68 miliarde lei (acestea au fost creditele bugetare, reprezentând 1.4% dintr-un PIB estimat la 907.85 mld lei la începutul anului; creditele de angajament erau estimate la 16.41 mld lei, adică 1.81% din PIB). La prima rectificare bugetară din 2018, bugetul pentru apărare a crescut cu 5.42 miliarde lei doar la creditele de angajament, iar la a doua rectificare bugetară creditele de angajament au fost majorate cu 135 milioane lei, iar cele bugetare cu 126 milioane lei. Între timp, și valoarea PIB-ului a fost re-calculată la 949.6 miliarde lei. Trăgând linie și adunând, creditele bugetare alocate pentru apărare au ajuns la 1.35% din PIB și cele de angajament la 2.31% din PIB.
Dacă e să ne uităm la execuția bugetară (adică ce s-a cheltuit efectiv), vedem că pe primele 11 luni ale anului MApN a reușit să cheltuiască 10.45 miliarde lei (pentru apărare și participarea la misiuni în afara teritoriului național), adică 1.10% din PIB. Deși nu știm încă ce plăți s-au efectuat în decembrie 2018, pare că e puțin probabil să se fi ajuns la 2% din PIB.
Afirmația lui Eugen Tomac este parțial adevărată, pentru că guvernul actual nu a finalizat achizițiile majore din domeniul apărării, dar în 2018 a semnat primele contracte. Fiind vorba de contracte mamut cu sisteme militare complexe, echipamentele cumpărate trebuie produse pentru a fi livrate. Procedura de achiziție a corvetelor a mai fost suspendată și în 2017 după anularea unei hotărâri de guvern. Marile achiziții din domeniul militar se fac cu aprobarea Guvernului
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.