Ce verificăm?

Dacă există o decizie CCR din 2012 care spune că alegerile parlamentare nu pot fi comasate cu alegerile locale.

Verificare

Liderul PMP Eugen Tomac a făcut afirmația după ce liderii USR și PLUS, Dan Barna și Dacian Cioloș, au propus, la începutul lunii septembrie președintelui României și partidelor din opoziție un acord prin care, după căderea Guvernului Dăncilă, să poată fi organizate alegerile anticipate odată cu alegerile locale de pe 6 iunie 2020. 

Decizia CCR

Avem pe site-ul Camerei Deputaților toate deciziile Curții Constituționale pe anul 2012. Există, printre acestea, Decizia nr. 51/2012.

Aici, CCR s-a pronunțat cu privire la o lege care prevedea organizarea concomitentă a două tipuri de alegeri – locale cu cele anticipate. Legea fusese adoptată în decembrie 2011 prin asumarea răspunderii în Parlament de către Guvernul Boc și atacată la CCR de USL. Traseul ei poate fi urmărit tot pe site-ul Camerei Deputaților. 

Motivul invocat de guvernul Boc pentru comasarea celor două tipuri de alegeri fusese atunci nevoia de economii la bugetul afectat de criza economică.

Curtea Constituțională a respins argumentul guvernului și a declarat legea neconstituțională. A invocat, în mod special, următoarele trei motive:

• legea modifică procedura de desfășurare a alegerilor cu mai puțin de un an înainte de scrutin, ceea ce poate crea dificultăți autorităților;

„(…) legea criticată, modificând cu mai puțin de un an înaintea alegerilor procedura de desfășurare a acestora, se abate de la dispozițiile invocate. O asemenea modificare legislativă intempestivă poate fi de natură să creeze dificultăți suplimentare autorităților însărcinate cu aplicarea sa, sub aspectul adaptării la procedura nou instituită și operațiunile de ordin tehnic pe care aceasta le presupune”.

• legea determină dificultăți în exercitarea dreptului constituțional la vot, dat fiind că alegerile comasate presupun exprimarea opțiunii pe șase buletine de vot: Senat, Camera Deputaților, primărie, consiliul local, consiliul județean și președintele consiliului județean;

„Curtea constată, totodată, că această reglementare este de natură să determine dificultăți în exercitarea dreptului de vot, dificultăți care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea exercițiului acestui drept. Astfel, prin organizarea concomitentă a alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat și a celor pentru autoritățile administrației publice locale cetățenii vor avea de realizat o sarcină mult mai complexă – exprimarea opțiunii pe 6 buletine de vot -, ceea ce va presupune creșterea exponențială a timpului necesar votării pentru fiecare cetățean, luând în calcul în acest sens distribuirea buletinelor, timpul de vot în cabine, introducerea buletinelor de vot în cele 3 urne. Complexitatea operațiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voința lor, nu vor reuși să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului, până la închiderea urnelor.”

• legea restrânge dreptul constituțional de a fi ales (legea contestată prevedea că o persoană nu poate candida în același timp pentru funcția de primar și pentru un mandat de deputat sau de senator și nici pentru funcția de președinte al consiliului județean și pentru un mandat de deputat sau de senator);

„Curtea mai reține că organizarea la aceeași dată a celor două categorii de alegeri determină încălcarea dreptului de a fi ales, prevăzut de art. 37 din Constituție. Aceasta întrucât există situații în care un candidat care nu a câștigat un mandat de ales local (primar sau președinte de consiliu județean) să își exprime dorința de a participa la alegerile naționale pentru un mandat de parlamentar (deputat sau senator), lucru perfect posibil, dar numai în cazul unor alegeri care se desfășoară la date diferite. Or, legea criticată prevede că, în cazul organizării și desfășurării alegerilor pentru Parlament la aceeași dată cu alegerile pentru autoritățile administrației publice locale, o persoană nu poate candida în același timp pentru funcția de primar și pentru un mandat de deputat sau de senator și nici pentru funcția de președinte al consiliului județean și pentru un mandat de deputat sau de senator.”

De altfel, există o singură oportunitate în care se poate organiza alegerile anticipate. 

Potrivit Constituției României, Articolul 89:

(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

Pe scurt, alegerile anticipate parlamentare pot fi organizate doar după dizolvarea Parlamentului de către președintele țării, după ce acestuia i-au fost respinse două propuneri consecutive de premieri.

Concluzie

Afirmațiile liderului PMP Eugen Tomac sunt adevărate. CCR a decis în 2012 că alegerile parlamentare nu pot fi comasate cu alegerile locale.