Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
În calitate de candidată la alegerile prezidențiale din acest an, Ana Birchall, fostă deputată PSD și fostă ministră a Justiției, a fost invitată în emisiunea unui post de știri, pentru a-și prezenta programul politic. Ea a declarat, la un momentdat:
„În 2019, în calitate de ministru al Justiției, am fost cea care a găsit soluția legală să îi înlăturăm (n.r. – este vorba despre compania chinezească China General Nuclear Power) din proiectele Cernavodă 3 și 4; construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, care poate să-ți asigure ție, România, încă 20% din necesarul de consum al României, pentru că un reactor îți dă ție aproape 10%, deci imaginați-vă ce poate să mai facă România cu încă 20% numai din energia nucleară, complementar cu celelalte surse de energie; deci revenind la momentul septembrie 2019, eu, în calitate de ministru al Justiție, e adevărat cu sprijinul colegilor mei, majoritatea și de la Yale Law School care erau în Departamentul de Justiție al Statelor Unite, am înlăturat această firmă din proiectele noastre, care nu făcea altceva decât să simuleze negocierile, dar țineau aceste proiecte blocate, fără ca statul român să plătească un leu despăgubire, și erau acolo multe despăgubiri de pe scaun, cum spunem noi în Drept. Pentru că această firmă chinezească era pusă sub acuzații oficiale de spionaj tehnologic în Statele Unite”. (Min 4:22)
Ce implicare a avut Ana Birchall, în calitate de ministră a Justiției, în decizia de sistare a colaborării dintre Nuclearelectrica și compania China General Nuclear Power?
Precizări:
După publicarea inițială a acestui material, Ana Birchall ne-a contactat pe email și telefonic susținând că în septembrie 2019, pe vremea când era ministru, a transmis către Cabinetul Premierului două adrese în care se făcea referire la faptul că negocierile dintre compania China General Nuclear Power Group și Nuclearlectrica trebuiesc
Deși la acel moment nu am găsit absolut niciun document public care să arate implicarea ei în excluderea chinezilor, am considerat esențial să facem verificări suplimentare, astfel că am modificat verdictul din Fals în Imposibil de verificat.
Recent, ministerul Justiției ne-a transmis că nu a identificat niciun document, asfel că revenim la verdictul de FALS.
Conținutul acestui articol nu a fost modificat pentru că informațiile sunt reale și provin din documente oficiale.
Ana Birchall a fost ministra Justiției în perioada aprilie-noiembrie 2019. Anterior, ea mai ocupase această funcție pentru doar două săptămâni, cu titlu de interimat, în perioada 10 februarie 2017 – 23 februarie 2017. Negocierile cu firma China General Nuclear Power (CGN) au început, însă, mai devreme.
În 2014, un jurnal internațional de specialitate în domeniul energiei nucleare anunța (v. pg 26) că România, condusă la data respectivă de Guvernul Ponta, urmează să semneze, prin intermediul Nuclearelectrica, un acord de colaborare cu compania chinezească CGN. Textul semnat în iulie 2014 poate fi accesat aici.
Înțelegerea dintre cele două companii viza realizarea unei asocieri care avea ca scop final finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și punerea lor în funcțiune.
În același an, un comunicat al Nuclearelectrica transmitea, citând-o pe Daniela Lulache, directorul general al companiei de la data respectivă, că „prelungirea duratei de valabilitate a Scrisorii de Intentie confirma interesul China General Nuclear Power Corporation pentru Proiectul Unităților 3 și 4 CNE Cernavodă, dar și fezabilitatea tehnică și economică a proiectului”.
În anul următor, Nuclearelectrica anunța semnarea unui memorandum care viza finalizarea proiectelor celor două reactoare.
La acel moment, s-a stabilit că, în asocierea formată, compania chineză ar urma să dețină cel puțin 51% din joint-venture-ul prin care se viza „construcția a încă două reactoare de tip CANDU 6 pe amplasamentul CNE Cernavodă (reactoarele 3 și 4, n.red.), fiecare cu o putere instalată de 700 MWh și o durată de viață de 30 de ani cu posibilitatea de extindere cu încă 25 de ani”.
În 2017, chinezii au înființat în România firma CGN CENTRAL AND EASTERN EUROPE INVESTMENT (RO) CO. – S.A. prin care urma să se deruleze proiectul, iar în 2019, un raport al Nuclearelectrica prefața (v. pg. 2) o serie de repere în cadrul cărora urma să se realizeze cooperarea în CGN și Nuclearelectrica.
În același an, Nuclearelectrica a publicat acordul preliminar dintre cele două entități.
De altfel, aceste date apar în Planul de Administrare al Nuclearelectrica pentru perioada 2019 – 2022 și într-o prezentare a Nuclearelectrica pentru investitori.
În mai 2019, deci la o lună după preluarea mandatului interimar de către Ana Birchall, Nuclearelectrica a emis un comunicat potrivit căruia a fost semnat Acordului Investitorilor pentru Unitățile 3 și 4. Cu alte cuvinte, sub mandatul lui Birchall, România chiar a semnat acordul cu CGN, nu a întrerupt colaborarea cu chinezii.
Ministerul Energiei de atunci, Anton Anton, declara cu această ocazie că este „prima etapă esențială premergătoare construcției celor două Unități”.
Nu există niciun document de renunțare la colaborare pe perioada mandatului Anei Birchall. Ba dimpotrivă, negocierile au continuat și după mandatul acesteia, așa cum vom arăta mai jos.
În SUA, problemele companiei din China au apărut anterior semnării acordului definitiv de către România și cu trei ani înainte ca Ana Birchall să devină ministra Justiției. Încă din 2016, un reprezentant chinez a fost trimis în judecată de FBI pentru spionaj.
Apoi, în august 2019 (deci chiar când Ana Birchall era ministră), Departamentul de Comerț, Industrie și Securitate din SUA a decis că firma China General Nuclear Power Group, alături de alte 16 entități comerciale din lume, acționează contrar securității naționale sau intereselor politicii externe ale Statelor Unite.
Potrivit deciziei, compania chineză care era în negocieri cu Nuclearelectrica a încercat să cumpere tehnologie și materiale nucleare din SUA, care erau destinate să fie folosite în tehnologia militară din China.
După o lună de la această decizie, în cadrul Summit-ului Națiunilor Unite pentru acțiunea climatică de la New York, reprezentanții guvernului Dăncilă au încheiat cu SUA un parteneriat privitor la domeniul energiei nucleare din România.
Este vorba de un memorandum semnat între compania de stat Nuclearelectrica și consorțiul american Falcon. Proiectul vizat nu are legătură cu reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă și mai multe detalii despre acest subiect pot fi accesate aici.
În mai 2020, la șase luni după ce Ana Birchall nu mai era ministră, Ministerul Economiei a decis, prin noua Strategie de Investiții Nuclearelectrica 2020 – 2025, să abroge toate demersurile, derulate până la data respectivă, cu compania chineză pentru proiectul celor două reactoare de la Cernavodă.
Acest lucru a fost statuat în Adunarea Generală a Acționarilor Nuclearelectrica.
La sfârșitul anului 2021, societatea CGN CENTRAL AND EASTERN EUROPE INVESTMENT (RO) CO. – S.R.L., care urma să facă parte din parteneriatul cu Nuclearelectrica, a fost dizolvată pentru că obiectului pentru care fusese înființată nu s-a mai putut realiza.
În ianuarie 2022, la aproape doi ani după întreruperea parteneriatului dintre compania chineză și producătorul român de energie, Ana Birchall a devenit membru în Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica, și ocupă o funcție de director.
Declarațiile Anei Birchall sunt false. În calitate de ministră a Justiției pentru aproximativ jumătate de an, în 2019, nu a avut legătură oficială cu decizia ministerului Economiei de a dispune întreruperea relațiilor dintre Nuclearelectrica și compania chineză China General Nuclear Power. Ministerul Justiției nici nu avea competențe în acest caz.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.
