Ce verificăm?

De când a început problema deficitului în România și cum a afectat pandemia economiile statului român și economiile altor țări.

Verificare

În aprilie 2020, Consiliul European a adoptat o recomandare, în cadrul procedurii de deficit excesiv, prin care a transmis că România trebuie să rezolve problema deficitului bugetar (adică faptul că are mai multe cheltuieli decât venituri).

Procedura de deficit excesiv este un instrument care are ca scop corectarea nivelurilor excesive de deficit și/sau de datorii în țările Uniunii Europene (UE). 

România a ajuns în această situație din cauza deficitului pe care l-a înregistrat în anul 2019 (adică înainte de pandemie), care a fost mai ridicat decât ținta generală a UE. Pentru a avea economii stabile, statele membre trebuie să aibă grijă ca deficitul lor să nu să depășească 3% din produsul intern brut (PIB), iar datoria lor nu trebuie să depășească 60% din PIB. 

Toate statele membre trebuie să respecte aceste valori de referință ale tratatului european pe care l-au semnat, iar în cazul în care nu o fac, vor intra sub procedura deficitului excesiv. 

Deficit bugetar excesiv în România 

Conform datelor transmise de Ministerul Finanțelor, România a depășit ținta de 3% a UE în anul 2019, când deficitul bugetar înregistrat a fost de 4,6% din PIB. 

Ulterior, situația s-a complicat într-adevăr, din cauza pandemiei de COVID-19, o criză globală care a afectat economiile tuturor țărilor din lume, iar evoluția deficitului excesiv în România a fost următoarea: 

2020 – deficit de 9,7% din PIB

2021 – deficit de 6,7% din PIB 

2022 – deficit de 5,6% din PIB

2023 – deficit de 5,6% din PIB

Este totuși de menționat că nu doar România a înregistrat probleme de deficit în anul 2020, ci majoritarea țărilor UE, așa cum vom arăta mai jos.

Schimbări în timpul pandemiei

Într-un raport al Comisiei Europene se precizează că țara noastră a început să aibă probleme privind deficitul din cauza măririlor de pensii aprobate de Guvernul Dăncilă, în vara anului 2019. 

Așa cum Factual.ro a arătat într-o verificare anterioară, din cauza pandemiei de COVID-19, în 2020, în Pactul de Stabilitate și Creștere (un acord între țările UE) a fost adăugată o clauză care prevedea o abatere temporară de la cerințele bugetare care se aplicau în mod normal în UE. Clauza a fost valabilă pentru toate statele membre UE.

Pentru că pandemia a avut efecte la nivel economic, o recomandare a Consiliului European a fost adoptată pe 18 iunie 2021, când s-a stabilit că România trebuie să își corecteze deficitul excesiv, până în 2024.

Ca România să poată intra în ținta de deficit, s-a transmis atunci că ar trebui să atingă o țintă de deficit de 8,0% din PIB în 2021, de 6,2% din PIB în 2022, de 4,4% din PIB în 2023 și de 2,9% din PIB în 2024. Având în vedere că în anul 2023 nu s-a putut respecta ținta de 4,4%, Executivul a cerut la Bruxelles încadrarea într-o nouă țintă, pe motiv că România a făcut eforturi pentru susținerea Ucrainei, în contextul războiului cu Rusia. 

***Află mai multe despre evoluția deficitului bugetar și datoria României în alte două verificări Factual, aici, aici și aici.

Deși deficitul bugetar era o problemă și în 2020, pandemia de COVID-19 a creat o situație excepțională, iar aproape jumătate din valoarea deficitului (46,31 mld. lei, adică 4,45% din PIB) a însumat cheltuieli pentru combaterea efectelor provocate de această criză sanitară. 

Potrivit notei privind execuția bugetului de la finalul anului 2020, cheltuielile au fost majorate semnificativ din cauza măsurilor pentru combaterea epidemiei de COVID-19. 

În perioada crizei, statul român a acordat „sume necesare finanțării în regim de urgență a cheltuielilor de gestionare a situației epidemiologice”, dar și sume pentru diverse indemnizații pentru angajații români care au avut contracte de muncă suspendate temporar sau au avut activitatea întreruptă din cauza COVID-19, indemnizații pentru profesioniști sau pentru părinții care au fost nevoiți să își supravegheze copiii când au fost închise creșe, grădinițe, școli etc. 

Încasările bugetare au fost mai mici de când a început criza (perioada martie-decembrie), iar plata obligațiilor fiscale de către agenții economici a fost amânată pe această perioada. 

Astfel, față de anul 2019, au fost în scădere veniturile din impozitul pe profit (cu 9,8%), accize (cu 2,4%) alte impozite (cu 15,4%), TVA (cu 7%) și veniturile nefiscale (cu 9,8%).

Deficite excesive și în alte țări din UE, după pandemie

Conform unui raport al Eurostat, în anul 2020, când a izbucnit pandemia de COVID-19, toate statele membre UE au raportat un deficit, adică cheltuieli mai mari decât veniturile, iar cele mai mari deficite au fost înregistrate în următoarele țări: 

În fapt, toate țările din UE au avut în 2020 deficite mai mari de ținta de 3% din PIB, în afară de Danemarca (0,2%) și Suedia (2,8%). 

Țările care nu au reușit să își stabilizeze deficitul până când clauza de salvare a fost dezactivată au intrat acum în procedura de deficit excesiv, alături de România.

La finalul lunii iulie 2024, Consiliul European a adoptat decizii care arată că în continuare există deficite excesive în Belgia, Franța, Italia, Ungaria, Malta, Polonia și Slovacia. 

În plus, Consiliul a stabilit că România nu a luat măsuri efective pentru a-și corecta deficitul și, prin urmare, procedura ar trebui să rămână deschisă.

Pe baza datelor raportate și confirmate pentru anul 2023, toate statele membre care sunt acum supuse unei proceduri de deficit excesiv au înregistrat un deficit public general care a depășit valoarea de referință din tratat – 3%:

– Italia (-7.4%)

– Ungaria (-6.7%)

– România (-6.6%)

– Franța (-5.5%)

– Polonia (-5.1%)

– Malta (-4.9%)

– Slovacia (-4.9%)

– Belgia (-4.4%)

Înainte de izbucnirea pandemiei, doar România se afla sub atenția UE, însă acum în aceeași situație se află și celelalte șapte state menționate mai sus.

Consiliul European a mai transmis că acest raport vine după pauza de patru ani luată prin clauza generală de salvare (între 2020 și 2023) în urma pandemiei de COVID-19. Dacă nu era această pauză, statele respective ar fi intrat mai repede în atenția UE. 

Conform datelor finale prezentate de Eurostat anual, niciuna dintre țările care au intrat sub procedură de deficit excesiv acum nu aveau deficite mai mari de 3% înainte de pandemie, adică înainte de anul 2020. 

În 2019, situația era următoarea: Italia – deficit de 1,5% din PIB, Ungaria – deficit de 2%, Franța – deficit de 2,4%, Polonia – deficit de 0,7%, Malta – excedent de 0,8%, Slovacia – deficit de 1,2% și Belgia – deficit de 2%.

În plus, problema României cu deficitul este cea mai gravă din Uniunea Europeană, pentru că statul român nu a arătat că a făcut/face niciun pas ca să repare această situație, așa cum arată cel mai recent raport al Consiliului Europei.

Concluzie

Declarația ministrului Adrian Câciu este falsă. Din punct de vedere al reglementărilor UE, România are o problemă economică și un deficit mare începând cu anul 2019, înainte de pandemie. Criza COVID-19 a înrăutățit situația economică, așa cum s-a întâmplat în toate țările din UE, însă problema deficitului era deja existentă în România (singura țară din UE care era în această procedură, la momentul respectiv). 

*Foto: Adrian Câciu / Facebook