Ce verificăm?

Care sunt împrumuturile și care sunt investițiile în anul 2024, în guvernarea actuală, comparativ cu guvernările anterioare.

Verificare

Ministerul Finanțelor (MF) publică lunar informații privind evoluția datoriei guvernamentale a României, inclusiv rapoarte despre finanțările rambursabile angajate de stat (adică împrumuturi). 

Cel mai recent raport publicat în 2024 se referă la situația din primele trei luni ale anului, până la 31 martie. Aici găsim totalul finanțărilor rambursabile din această perioadă, împărțite în trei categorii: 

1. a) Datorie contractată de Ministerul Finanțelor
   b) Datorie contractată de administrația locală
   c) Certificate de trezorerie emise în scop de cash management, scadente în an și nerambursabile

Conform legislației, un împrumut guvernamental reprezintă obligația generată de un contract prin care statul, în calitate de împrumutat, prin Ministerul de Finanțe, obține bani de la o persoană fizică sau juridică creditoare rezidentă ori nerezidentă și se angajează să îi ramburseze împreună cu dobânda și alte costuri aferente. 

Astfel, vom lua în calcul datoria contractată de Ministerul Finanțelor care, la data de 31 martie 2024, era formată din: certificate de trezorerie, titluri de stat către populație, obligațiuni de stat tip benchmark în lei, obligațiuni de stat denominate în euro, euroobligațiuni, trageri din componenta împrumut PNRR (care erau de 0 lei) și împrumuturi. 

Deși există o singură componentă intitulată „împrumuturi”, le vom lua pe toate în calcul, având în vedere că acestea reprezintă finanțări rambursabile (deci care trebuie returnate). 

*Sursă: raport MF

Observăm așadar că cea mai mare sumă împrumutată de România este în obligațiuni, adică titluri de împrumut emise de Guvern pe termen mediu sau lung, prin care statul se împrumută de la diverși investitori.

Sumele contractate prin toate aceste instrumente sunt în valoare de 76,4 miliarde de lei. 

În schimb, investițiile (care reprezintă cheltuielile de capital și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe) făcute de statul român în aceeași perioadă au fost în valoare de numai 22,5 miliarde de lei, conform execuției bugetului general consolidat, publicate de Ministerul Finanțelor. 

Această sumă este mult mai mică decât finanțările rambursabile. 

Pentru a vedea diferența dintre împrumuturi și investiții în formula prezentată de premierul Marcel Ciolacu, am folosit regula de trei simplă. Presupunem așadar că, în lunile ianuarie, februarie și martie 2024, Ministerul Finanțelor s-a împrumutat cu 100 de lei, dar rezultă că a investit doar 29,5 lei. 

Este important de subliniat că datoria are două componente – una de refinanțare pe ce e contractat în trecut, cealaltă pe ceea ce se contractează pe deficit.

Dacă luăm în considerare acest aspect, cifrele se apropie mai mult de afirmația lui Marcel Ciolacu, însă este un discurs manipulator. Datoriile anterioare nu se pot ignora la construcția unui buget – și Guvernul ia în calcul aceste sume, dar și entitățile financiare care acordă împrumuturile (exact ca în cazul unei persoane fizice, care primește sau nu un nou împrumut, în funcție de sumele pe care le mai are de achitat).

Împrumuturi și investiții din anii anteriori 

Pe lângă afirmația legată de împrumuturile făcute în acest an, Marcel Ciolacu mai susține că în 2023 au fost împrumuturi de „100 de lei” și investiții de „95 de lei” și că sumele investite raportate la împrumuturi au fost mai mici în guvernările anterioare. 

Ne-am uitat, astfel, la rapoartele din anii anteriori privind împrumuturile și investițiile, iar situația arată în felul următor: 

Concluzie

Declarația premierului Marcel Ciolacu este falsă. Împrumuturile statului au fost mult mai mari  decât cheltuielile cu investiții în anul 2023 și în primele trei luni din anul 2024. Doar în anul 2020 s-a reușit un raport investiții/împrumuturi de 2/1, dar niciodată (și nici acum) acest raport nu a fost de 1/1, așa cum sugerează premierul Ciolacu.