Ce verificăm?

Dacă Timișoara a avut un primar „ilegal” în ultimii 4 ani.

Verificare

Odată cu intrarea României în UE, cetățenii europeni au dobândit dreptul de a alege și de a fi aleși în țara noastră (la fel cum și cetățenii români au dreptul de a alege și de a fi aleși pe teritoriul altor state membre UE). O condiție esențială este, însă, să aibă domiciliul sau reședința pe teritoriul statului respectiv (domiciliul reprezintă locuința principală, iar reședința poate fi o locuință secundară).

Cetățenii UE pot candida pentru alegerile locale în localitatea în care au domiciliul sau reședința, în aceleași condiții ca cetățenii români (nu se menționează nimic despre rezidența* în România). Cetățenii UE trebuie, însă, să depună o declarație pe propria răspundere în plus față de români, în care să menționeze că nu sunt lipsiți de dreptul de a candida în țara din care provin și că nu dețin funcții în alte țări ale Uniunii Europene, care ar putea fi incompatibile cu cea de ales local în România.

*Cartea de rezidență permanentă este un document care atestă rezidența permanentă pentru cetățenii UE care au o ședere legală și continuă în România pentru mai mult de 5 ani. Nu se confundă cu reședința, care poate fi o locuință secundară și nu depinde de timpul petrecut pe teritoriul statului. Legislația din România nu prevede nimic legat de obligativitatea rezidenței permanente a candidaților/aleșilor locali.

Comisia Europeană confirmă, de asemenea, că orice cetățean al UE poate candida la alegerile locale în țara membră UE în care are reședința, în aceleași condiții ca cetățenii țării respective. Acest drept se regăsește la articolul 40 al Cărții Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

Legea românească

Mai detaliat, Legea 115/2015 privind alegerea autorităților publice locale se referă și la posibilitatea cetățenilor străini de a participa la alegerile locale din România.

-să aibă vârsta minimă de 23 ani și legea să nu le interzică asocierea cu partide politice (articolul 4),

-să aibă domiciliul în unitatea administrativ-teritorială în care candidează (articolul 4),

-în cazul în care sunt cetățeni ai Uniunii Europene (alții decât români), să aibă domiciliul SAU reședința în România (articolul 5 spune clar ca cetățenii UE care îndeplinesc această condiție au aceleași drepturi ca cetățenii români în privința posibilității de a candida la alegerile locale).

Dominic Fritz este cetățean german, iar în ianuarie 2021, când și-a depus prima declarație de avere având funcția de primar, a declarat că are domiciliul în Timișoara și că deține terenuri și clădiri numai în Timișoara. Conform CV-ului lui Dominic Fritz, acesta a fost funcționar public în Germania până în septembrie 2019.  

Concluzie

Declarația deputatului AUR este falsă. Dominic Fritz nu a ocupat în mod ilegal funcția de primar al Timișoarei în primul său mandat, iar rezidența permanentă nu este o condiție pentru înscrierea la alegerile locale din România.