Ce verificăm?

A impus Comisia Europeană României și altor țări eliminarea producției de energie pe cărbune? Aceste țări importă energie pe cărbune din Ucraina?

Verificare

Comisia Europeană are un plan de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și țintește ca, până în 2050, să devină neutră climatic (adică să nu producă poluare prin combustibili fosili). Comisia are o strategie și încearcă să sprijine regiunile din Uniune care produc energie pe cărbune, în tranziția către energii mai curate (en. clean energy).  

Strategia este pusă în aplicare prin măsuri legislative concrete. Legea europeană a climei a fost adoptată de Parlamentul European în iunie 2021, actualizată în 2023. Printre normative se numără:

• bazarea sectorului energetic din UE pe energii din surse regenerabile, îndepărtarea treptată a cărbunelui și decarbonizarea sectorului
• limitarea construcțiilor de noi centrale pe cărbune

Ca să sprijine țările în tranziția spre neutralitate climatică, Comisia a înființat încă din 2017 Inițiativa pentru regiunile carbonifere în tranziție (en. CriT – Coal regions in transition Initiative). Inițiativa funcționează ca un forum care adună guverne, sindicate, patronate, ONG-uri și cercetători și care sprijină administrațiile publice și alte părți interesate cu asistență tehnică și alte informații relevante.

Având în vedere războiul din Ucraina și dorința de independență față de gazul rusesc, Germania, Austria, Țările-de-Jos și Italia au fost nevoite să redeschidă pentru o perioadă centralele pe cărbune, așadar planul cunoaște și o anumită flexibilitate, în funcție de contextul istoric.

Poziția României

Dumitru Chisăliță, consultant în domeniul gazelor și energiei și președintele Asociației Energia Inteligentă, subliniază că România a agreat planul cu Comisia Europeană, nu a fost nimic impus. În plus, statele membre au autonomie în privința felului în care reduc emisiile de dioxid de carbon, ținând însă cont de termenul limită din 2030.

România este una din țările UE care importă puțină energie. Iar din 2010 până acum, producția de energie pe cărbune a fost din ce în ce mai mică, fiind însă compensată de producția în creștere de energii pe biocombustibil, de energii solare și eoliene (toate intrând în categoria „energiei verzi”).

În 2022, procentul de energie generată din surse verzi în România a fost peste media UE.

Majoritatea centralelor pe cărbune din România sunt deținute de stat, în număr de 6. În PNRR este prevăzută, însă, renunțarea treptată la acestea.

Care este situația Ucrainei

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică obținute de HotNews, principalele schimburi comerciale de energie pe care le are România sunt cu Bulgaria, Ungaria și Republica Moldova. România a exportat către Ucraina 122.395 unități de energie, în timp ce a importat din Ucraina 14.698 de unități.

În schimb, Ucraina exportă mai degrabă energie curată din hidrocentrale și centrale solare către Ungaria, Republica Moldova, România, Polonia și Slovacia.

Deși infrastructura energetică a Ucrainei a fost constant afectată de atacurile Rusiei, Ucraina și-a extins liniile electrice de legătură cu țările vecine, lucru care ar putea face din Ucraina un important exportator de energie verde către țările membre UE. În luna martie 2024, Ucraina avea în plan exporturi record de energie electrică provenită din centralele solare și hidrocentrale.

Și expertul Dumitru Chisăliță ne-a confirmat că România importă ocazional și în cantități mici energie electrică din Ucraina (din care o parte este produsă în centrale pe cărbune), dar aceste importuri nu au fost influențate de planul Comisiei Europene pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon.

Concluzie

Afirmațiile eurodeputatei sunt false. Uniunea Europeană s-a angajat să minimizeze producția de energie pe cărbune pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon și, în acest sens, ajută statele membre în tranziția către energii mai curate. În plus, România și-a dat acordul în această privință, nu a fost nimic impus. În ceea ce privește exporturile de energie din Ucraina, acestea nu sunt semnificative, cu atât mai puțin cele de energie produsă din cărbune.