Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
Dumitru Coarnă, un deputat neafiliat (din februarie 2024) a declarat pe 2 octombrie în ședința Camerei Deputaților că decizia parlamentului de a aproba cererile Președintelui României care vizează organizarea unor activități militare colaborative pe teritoriul României sunt „pasul decisiv” pentru intrarea în război cu Rusia.
„(…) România la un pas de război. Ieri marți 1 oct 2024 plenul reunit al Parlamentului României, cu un vot majoritar, covârșitor, au votat pasul decisiv spre război cu Federația Rusă. Din 281 de parlamentari doar 15 au votat contra. PNL, PSD, UDMR USR, minorități și AUR au votat pentru război cu Federația Rusă. Comisiile de specialitate au avut raport unanim.”
Președintele României, Klaus Iohannis, a trimis mai multe cereri Parlamentului la începutul lunii septembrie care să aprobe participarea armatei la misiunea de Asistenţă de Securitate şi Instruire NATO-NSATU și înființarea unui centru de instruire a personalului militar ucrainean și a unui centru logistic la Baza 71 Aeriană- Câmpia Turzii.
Cele două cereri au fost dezbătute în ambele comisii de apărare, ordine publică și siguranță națională pe 1 octombrie și au primit aviz favorabil. În aceeași zi au fost aprobate prin vot și în ședința comună a parlamentului. Hotărârile au fost publicate în Monitorul Oficial pe 2 octombrie.
Ce conțin cererile Președintelui.
Dacă ele conduc la intrarea României în războiul cu Rusia.
În prima cerere, Președintele cere Parlamentului aprobarea pentru înființarea a unui centru de instruire în domeniul maritim pentru militarii ucraineni.
Înființarea centrului face parte dintr-o măsură a Coaliției pentru capabilități maritime, parte din Grupul de Contact pentru Ucraina. Coaliția este coordonată de UK și Norvegia.
UDCG este o alianță formată din 50 de țări, printre care și România, care se ocupă cu livrarea de armament și echipament militar Ucrainei.
România va găzdui și instrui militarii timp de minim 2 ani, împreună cu personalul militar britanic. Acest lucru va îmbunătății relațiile de colaborare dintre România și Marea Britanie, menționează Președintele României citat în Raportul Comun al comisiilor de apărare, ordine publică și siguranță națională.
Cheltuielile inițiale vor fi suportate de guvernul britanic.
Pe 1 octombrie cererea a fost votată în Plenul reunit al Parlamentului cu 233 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă și 25 de abțineri.
A doua scrisoare conține o cerere de aprobare pentru participarea armatei la un exercițiu NATO- NSATU în România.
Misiunea va fi coordonată de Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa fără implicarea NATO, conform Raportului comun, și va începe anul acesta. România pune la dispoziție 100 de militari, infrastructură și echipamentele necesare, iar misiunea se va desfășura Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii, considerată și facilitate Logistic Enabling Node — România (LEN-R).
Fondurile provin din bugetul Ministerului Apărării Naționale.
Pe 1 octombrie cererea a fost votată în Plenul reunit al Parlamentului cu 230 de voturi pentru, 15 voturi împotriva și 24 de abțineri.
Afirmația deputatului Dumitru Coarnă susținută din timpul ședinței Camerei deputaților este falsă. Activitățile militare aprobate de către Parlament nu au obiectivul de a ataca Rusia, ci vor îmbunătăți relațiile militare ale armatei române cu armatele SUA, UK, Suedia și Ucraina.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.