Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
În cadrul unei conferințe de presă organizate pa 22 august, Marcel Ciolacu a susținut că numărul angajaților „la bugetul statului” nu a mai crescut și că este pentru prima dată când această creștere a fost oprită:
„Pentru prima oară n-a mai crescut numărul de angajați la bugetul statului. Acea reorganizare modestă: vreo 20.000 de șefi și ordonatori de credite nu mai sunt în sistemul bugetar. Cu adevărat, am creat o baza a unei abordări viitoare de reformă în sistemul bugetar, dar am pornit de undeva. Am stopat”.
Evoluția numărului angajaților la statul, măsurile de reorganizare luate de Guvernul Ciolacu și modul lor de aplicare.
Cele mai recente date publicate de Ministerul Finanțelor (MF), actualizate pentru luna iulie 2024, arată că există 1.294.016 posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice din toată țara.
Aceste posturi se împart în doua mari categorii: administrație publică centrală și administrație publică locală.
Având în vedere că ne raportăm la bugetul statului, este relevant să ne uităm la instituțiile care compun administrația centrală. Astfel, există patru subcategorii:
Marcel Ciolacu se referă însă la „angajații la bugetul statului”. Astfel, ne interesează numărul posturilor integral finanțate de la bugetul de stat.
Vom compara situația actuală cu toate perioadele pentru care Ministerul Finanțelor a publicat informații legate de numărul angajaților la stat (vezi aici).
Având în vedere că de multe ori datele sunt actualizate, iar situația anterioară nu rămâne publică pe site-ul MF, ne vom folosi și de aparițiile media din ultimele luni privind aceste date, pentru a completa imaginea de ansamblu.
Din datele colectate și incluse în graficele de mai sus, observăm că în ultimii ani au fost situații în care numărul angajaților la bugetul statului nu a mai crescut pentru o perioadă de timp.
Vedem că s-au înregistrat scăderi ale acestui număr de mai multe ori în ultimii ani, iar cele mai semnificative au fost în următoarele perioade:
– scădere cu 21.267 angajați, consecutiv, în lunile martie-septembrie 2021
– scădere cu 15.923 angajați, consecutiv, în lunile iunie-septembrie 2022
– scădere cu 24.980 angajați, consecutiv, în lunile iunie-septembrie 2023
De asemenea, după perioadele respective s-au înregistrat și creșteri mari de personal:
– creștere cu 15.329 de angajați doar în luna octombrie 2021,
– creștere cu 20.770 de angajați doar în luna noiembrie 2023 și
– creștere cu 29.612 de angajați în perioada octombrie-decembrie 2023.
Totodată, observăm că în iulie 2024 numărul angajaților bugetari nu a scăzut, ci a crescut.
Marcel Ciolacu vorbește și de o reorganizare a instituțiilor publice printr-o reformă care bătea pasul pe loc. Adoptată în octombrie anul trecut, legea 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung a suferit modificări și a avut efecte târzii.
Una dintre prevederile importante ale acestei legi este că, începând din 1 noiembrie 2023, funcționarii nu pot să mai dețină funcția de „șef de birou” (art. XIX, alineat 2).
Această prevedere a fost introdusă în Codul Administrativ, unde s-a notat și că personalul care va fi eliberat din funcția publică respectivă poate să ocupe o altă funcție de conducere superioară sau o funcție de execuție vacantă, care să fie corespunzătoare vechimii și studiilor de specialitate.
Dacă nu există o funcție publică vacantă corespunzătoare, postul ocupat de acesta se transformă în funcție publică de execuție care corespunde studiilor de specialitate și vechimii în specialitatea funcționarului public de conducere, de regulă, la nivelul structurii de organizare din care a făcut parte acesta.
Desființarea funcției de șef de birou duce automat la dispariția cerințelor pentru constituirea unui birou și la desființarea structurilor care funcționează ca birouri.
O altă modificare adusă de această lege la Codul Administrativ a fost schimbarea cerințelor pentru structurile organizatorice a autorităților și instituțiilor publice:
a) pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 10 posturi de execuție (înainte erau necesare șapte posturi);
b) pentru constituirea unei direcții este necesar un număr de minimum 20 de posturi de execuție (înainte erau necesare minimum 15 posturi);
c) pentru constituirea unei direcții generale este necesar un număr de minimum 35 de posturi de execuție (înainte erau minimum 25 de posturi).
Articolul XVII prevede desființarea posturilor vacante, cu excepția celor din cadrul unităților administrativ-teritoriale și subdiviziunilor acestora.
Măsura vizează instituții și autorități finanțate din: bugetul de stat, cel al asigurărilor sociale de stat, fondurile speciale, trezoreria statului, bugetele instituțiilor publice autonome, bugetele instituțiilor finanțate integral sau parțial din bugetul de stat sau bugetul instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii (conform legii 500/2002).
Inițial, aceste măsuri vizau și instituțiile finanțate din bugetele locale, însă prevederea a fost abrogată mai târziu de OUG 115 din decembrie 2023.
Totodată, ponderea funcțiilor de conducere din totalul posturilor ocupate la nivel de ordonator principal de credite scade la 8% (înainte era 12%), conform Legii 296/2023.
Pentru alte entități publice finanțate din fonduri publice (din domeniile educație, sănătate, apărare națională, ordine publică și siguranță națională) limita funcțiilor de conducere este de maximum 12%.
De asemenea, numărul total al posturilor de demnitate publică pentru funcțiile de secretar de stat, consilier de stat, subsecretar de stat, vicepreședinte și al funcțiilor asimilate acestora trebuiau să se reducă până la data de 1 ianuarie 2024 cu minimum 25%.
Măsurile de reorganizare incluse în legea 296/2023 trebuiau să fie aplicate până la sfârșitul anului trecut, însă ordonanța din decembrie a amânat reforma pentru șase luni, până în 30 iunie 2024.
OUG 115/2023 este cunoscută și ca „ordonanța-trenuleț” pentru că Guvernul voia să adopte rapid reglementări pentru rezolvarea mai multor chestiuni fiscale, bugetare sau legislative prin măsuri controversate și într-o manieră discretă, înainte de începutul noului an.
Articolul LXIX din OUG 115/2023 prevede specific că „se prorogă până la data de 30.06.2024” termenele din Legea nr. 296/2023 privind desființarea posturilor vacante, a unor funcții de conducere, aplicarea noilor cerințe pentru structurile organizatorice și desființarea/reorganizarea/fuzionarea unor instituții sau transferul de activitate și personal către alte structuri organizatorice.
Această amânare a oferit, în fapt, contextul în care mai multe funcții de conducere să rămână pe statele de plată pentru încă o jumătate de an, deși scopul măsurilor luate era de la început reducerea cheltuielilor bugetare.
Având în vedere că reducerea personalului este o chestiune care ține, în realitate, de reducerea acestor cheltuieli, este relevant să menționăm și faptul că OUG 115/2023 a prevăzut și majorarea salariilor bugetarilor de la 1 ianuarie 2024 cu 5% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023.
Deși până la data de 30 iunie 2024 reorganizarea trebuia să fie efectuată, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, anunța pe 4 iulie că toate ministerele s-au încadrat în termenul impus de lege pentru a-și anunța planul de reorganizare. Până la acea dată, nu toate instituțiile au fost reorganizate efectiv, procesul fiind încă în desfășurare.
Până pe 3 iulie 2024, toate ministerele au parcurs procesul de organizare, exceptând MAI, care mai avea nevoie de avizul CSAT, iar MApN este exceptat de la proces. Conform datelor prezentate, la nivelul acestor instituții centrale reorganizate au fost desființate 455 de posturi de execuție și 236 de posturi de conducere.
În ceea ce privește instituțiile aflate în subordine sau coordonare, care sunt 486 la număr, numai 429 de instituții au fost reorganizate până la 3 iulie, potrivit unui centralizator al Guvernului, scrie agerpres.ro. Din aceste instituții, 2431 de posturi de execuție și 2177 de posturi de conducere au fost desființate.
Măsura de reorganizare, care a fost aplicată în majoritatea instituțiilor vizate, a dus la desființarea a 5.299 de posturi până la termenul limită impus de lege.
Marcel Ciolacu susținea că prin reorganizarea instituțiilor personalul de pe posturile desființate nu se mai află în sistemul bugetar. Cu toate acestea, conform prevederilor legale, salariații bugetari din funcțiile desființate nu trebuie să fie concediați la reorganizare, ci sunt redirecționați pe alte funcții, unele superioare, altele de execuție. Deci, ei rămân sau pot rămâne în sistem.
În același timp, în luna iulie 2024, vedem că numărul total de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice a crescut cu 482 față de iunie 2024, ajungând la 1.294.016 posturi.
Sursă: Ministerul Finanțelor
Per total, această creștere nu este mare, dar vedem că a crescut mai mult numărul angajaților la instituțiile finanțate integral din bugetul de stat și s-au tăiat posturi din unele instituții cu alte surse de finanțare.
Spre exemplu, în instituțiile finanțate integral din venituri proprii (cum ar fi anumite unități sanitare, unități de învățământ superior de stat și altele) s-a înregistrat o scădere de 1520 de posturi în iulie față de luna iunie.
În schimb, în instituțiile finanțate integral de la bugetul de stat, numărul a crescut cu 1555 de angajați (de la 608.413 la 609.968 de angajați).
Declarația lui Marcel Ciolacu este falsă. Având în vedere ultimele date centralizate ale Ministerului Finanțelor, pentru iulie 2024, numărul angajaților la bugetul statului nu a scăzut. Creșterea numărului angajaților la stat nu a fost „stopată”, în special în contextul în care în luna iulie ar fi trebuit să vedem puternic efectele procesului de reorganizare a instituțiilor.
Chiar și în contextul în care ultimele date ar fi arătat o scădere semnificativă a salariaților bugetari, tot nu ar fi fost prima dată când s-au înregistrat astfel de scăderi.
În ceea ce privește reorganizarea instituțiilor publice, aceasta reprezintă o reformă amânată de guvernanți și eșuată, având în vedere că nici la noul termen limită impus de lege reorganizarea încă nu a fost finalizată.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.