Ce verificăm?

Ce modificări aduce PLX 382/2024.

Verificare

Limba română și refugiații

PL-X 382/2024 a fost înregistrat la Senat pe 7 iunie 2024, iar ulterior a ajuns în Camera Deputaților.  Ulterior, pe 28 iunie, a fost trimis la Președintele României pentru promulgare.

Trebuie subliniat încă de la început că proiectul de lege nu face nicio referire expresă la evrei sau la ucraineni, iar limba română nu a fost eliminată din lista de condiții pe care trebuie să le îndeplinească o persoană care solicită cetățenie română.

În forma actuală a legii, una din condițiile acordării cetățeniei române este aceea ca solicitantul să cunoască limba română și să aibă noțiuni elementare de cultură și civilizație românească, pentru a se integra (art.8, alin.1, litera f).

Proiectul legislativ modifică articolul de mai sus, însă limba română este în continuare una din condițiile pentru obținerea cetățeniei.

Articolul 8 în forma modificată arată așa:

„Art. 8. – (1) Cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin, dacă îndeplinește următoarele condiții:

1. a) la data cererii este titular al dreptului de ședere pe termen lung ori al dreptului de rezidență permanentă, în România, în condițiile legii, și locuiește legal pe teritoriul României de cel puțin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetățean român și conviețuiește cu acesta, de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei;
2. b) dovedește, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român și atașament față de valorile supreme ale acestuia, nu întreprinde sau sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și declară că nici în trecut nu a întreprins sau a sprijinit asemenea acțiuni;
3. c) a împlinit vârsta de 18 ani;
4. d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existență decentă, în condițiile stabilite de legislația privind regimul străinilor;
5. e) este cunoscut cu o bună comportare și nu a fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean român;
6. f) cunoaște limba română și posedă noțiuni elementare de cultură și civilizație românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viața socială;
7. g) cunoaște prevederile Constituției României și imnul național.

 –  (2) Termenul de 8 ani prevăzut la alin. (1) lit. a) poate fi redus cu până la 3 ani, în cazul în care solicitantul care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (1) face dovada participării sale active la viața economică a societății românești ori, după caz, a unor realizări educaționale relevante sau a unei contribuții deosebite în domeniul cultural, al promovării drepturilor omului, al angajamentului social sau de voluntariat, și se află în una din următoarele situații:

1. a) este cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European ori este cetățean al Confederației Elvețiene;
2. b) s-a născut pe teritoriul României, iar la data nașterii sale părinții săi sau, după caz, unul dintre aceștia, locuia legal pe teritoriul României.

 –  (3) Termenul de 8 ani prevăzut la alin. (1) lit. a) poate fi redus cu până la 3 ani în cazul în care solicitantul care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (1) a dobândit statutul de refugiat, potrivit prevederilor legale în vigoare, și a depus eforturi deosebite în vederea integrării în societatea românească, mai ales dacă poate demonstra realizări remarcabile în pregătirea școlară sau profesională ori în ocupația exercitată sau implicare civică deosebită.

(4) Dacă cetățeanul străin sau persoana fără cetățenie care a solicitat să i se acorde cetățenia română se află în afara teritoriului statului român o perioadă mai mare de 6 luni în cursul unui an, anul respectiv nu se ia în calcul la stabilirea perioadei prevăzute la alin. (1) lit. a).

(5) Nu susțin interviul organizat pentru verificarea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. f) și g) persoanele cu privire la care, prin hotărâre judecătorească, s-a instituit măsura de ocrotire a consilierii judiciare sau a tutelei speciale ori o altă măsură corespondentă care are drept efect restrângerea sau, după caz, lipsirea de capacitatea de exercițiu.”

Observăm că noile schimbări prevăd că un solicitant poate obține cetățenia într-un termen redus de la opt ani la trei ani dacă are statut de refugiat și dacă a depus eforturi pentru integrare.

Dacă până la apariția proiectului de modificare a legii cetățeniei, aprobarea cererilor de se făcea de către președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie pe baza propunerilor Comisiei pentru cetățenie ( art. 12), noile modificări arată că solicitantul trebuie să îndeplinească toate condițiile (cumulat), iar comisia trebuie să motiveze propunerea de acordare sau respingere.

Singurul loc unde este specificat că solicitanții nu au obligația să facă dovada cunoașterii limbii române apare la art. 15 și arată că trebuie să fie:

1. a) persoanele care au fost cetățeni români și care solicită redobândirea cetățeniei potrivit art. 10 sau 11; 
2. b) persoanele care au împlinit vârsta de 65 de ani la data depunerii cererii și care solicită acordarea cetățeniei române potrivit art. 10 sau 11.

Articolele 10 și 11 se referă la persoanele care au pierdut cetățenia română și la descendenții acestora.

Cifrele 

În 2023, Autoritatea Națională pentru Cetățenie a aprobat 42.612 cereri de dobândire a cetățeniei, dintr-un total de 51.063 de cereri primite.

Conform Europa Liberă, din datele Ministerului Justiției în perioada 2007-2024 au fost înregistrate 995.552 de cereri de redobândire a cetățeniei, dintre care 860.849 au fost soluționate.

Concluzie

Așadar, afirmațiile lui Mihai Lasca sunt false. Noul proiect de lege nu oferă automat cetățenia oricărei persoane care depune o solicitare, iar cunoașterea limbii române a rămas una din condițiile în obținere a cetățeniei, excepție făcând cei care au pierdut-o și cer redobândirea ei.