Ce verificăm?

Dacă 90% dintre profesorii din mediul rural sunt suplinitori sau la pensie.

Verificare

Conform raportului OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), Education at a Glance 2024, România întâmpină dificultăți în sectorul educației, mai ales în ce privește salariile profesorilor și condițiile de muncă, elemente esențiale pentru atragerea de personal calificat. 

Salariile profesorilor români rămân printre cele mai scăzute din țările partenere OECD, diferența salarială între profesorii începători și cei cu calificări maxime fiind foarte mică, ceea ce limitează motivația pentru dezvoltare profesională pe termen lung. Acest aspect se corelează și cu faptul că profesorii din România au nevoie de o perioadă foarte lungă, de până la 40 de ani, pentru a progresa complet în grila salarială, o durată mult mai mare față de media internațională, ceea ce face profesia mai puțin atractivă pentru profesorii tineri.

În contextul afirmației lui Mircea Geoană, raportul OECD subliniază că sistemul educațional românesc se confruntă cu lipsa resurselor pentru a atrage tineri profesori calificați pentru anumite discipline.

„În 18 dintre cele 21 de țări OECD cu date disponibile despre educația secundară, se raportează lipsuri de profesori complet calificați la începutul anului academic 2022-2023. România se confruntă cu un deficit de profesori la toate nivelurile de educație, în anumite discipline, inclusiv matematică, științe naturale, educație fizică și sănătate, arte și alte materii.”

Sursă: Raport Education at a Glance 2024

Datele de la ministerul Educației 

Examinând datele prezentate în raportul Starea învățământului preuniversitar 2022-2023, publicat de Ministerul Educației din România, în anul școlar 2022-2023, ponderea personalului didactic calificat a avut o tendință descendentă ușoară în majoritatea nivelurilor de învățământ, cu excepția celui liceal, unde aceasta a rămas stabilă. În învățământul preșcolar și postliceal, procentul cadrelor didactice calificate este de fapt mai mare în mediul rural decât în urban, contrar percepției generale de lipsă severă de personal calificat în aceste zone.

Raportul detaliază că diferențele între urban și rural sunt mici (sub 1 punct procentual) pentru nivelurile primar, gimnazial și liceal. În schimb, în școlile postliceale, ponderea personalului calificat este semnificativ mai mare în mediul rural. În învățământul profesional se observă un deficit mai pronunțat, mai ales în școlile profesionale rurale, acest tip de învățământ este o excepție, cu o diferență de 2,2 puncte procentuale în favoarea urbanului.

Sursă: Starea învățământului preuniversitar 2022-2023

Datele oficiale arată o situație mai echilibrată decât sugerează declarația lui Mircea Geoană despre profesorii din mediul rural. Deși există lipsuri, ele variază semnificativ în funcție de nivelul de învățământ și zona specifică.

Din tabelul furnizat, procentul cadrelor didactice calificate în mediul rural pentru anul școlar 2022-2023 au variat în funcție de nivelul de învățământ astfel:

• Preșcolar: 96,5%
• Primar de masă: 98,0%
• Gimnazial de masă: 98,0%
• Liceu: 94,0%
• Profesional: 94,3%
• Postliceal: 100,0%

Aceste procente reflectă ponderea profesorilor calificați în unitățile de învățământ din mediul rural.

Conform Ministerului Educației, România se confruntă cu un deficit de profesori, dar situația este mai nuanțată decât simpla împărțire între profesori titulari și suplinitori. În România, numărul profesorilor care nu sunt titulari este semnificativ, având în vedere că, în anul școlar 2023-2024, există aproape 44.600 de profesori suplinitori care predau în școlile și grădinițele din țară. În contrast, numărul profesorilor titulari, adică cei angajați pe perioadă nedeterminată, se ridică la 156.267. .

Datele prezentate mai sus nu ating procentul de 90% menționat de Mircea Geoană. 

Concluzie

Afirmația lui Mircea Geoană poate reflecta o îngrijorare legată de accesul la educație de calitate în zonele rurale, unde, într-adevăr, personalul calificat este insuficient. Totuși, afirmația că „90% din dascălii de la țară sunt fie profesori la pensie, reactivați, fie suplinitori” este falsă. Conform statisticilor recente, proporția profesorilor suplinitori și pensionari din mediul rural este ridicată, dar nu atinge 90%. Mai degrabă, situația reală arată o lipsă considerabilă de cadre didactice calificate, mai ales în cazul anumitor discipline, dar acest deficit este departe de procentul indicat.