Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
În cadrul unei dezbateri din 4 decembrie, deputatul Mircia Chelaru a discutat despre una dintre propunerile programului AUR privind crearea unei companii de producție a vaccinurilor în România.
El a argumentat că nici el, nici partidul său, nu sunt împotriva vaccinurilor, ci împotriva „experimentelor publice”, motivând că anumite deficiențe ale vaccinurilor COVID-19 au fost semnalate în diverse rapoarte internaționale. Din acest motiv, Chelaru a afirmat că românii au nevoie de un vaccin „care să fie adaptat bioticului, genomului românesc, făcut în condiții de maximă securitate, și nu ca populația României să fie cobai și să fie parte dintr-un experiment public și internațional”.
Verificăm ce spun rapoartele internaționale despre vaccinuri și dacă acestea pot fi adaptate genomului românesc.
Primul lucru care merită demontat este inexistența dovedită științific a unui genom românesc sau orice fel de genom național sau etnic. Vaccinurile sunt create pentru a stimula răspunsul imun universal, independent de apartenența etnică sau națională.
Sistemul imunitar uman este similar la toate populațiile, iar eficacitatea vaccinurilor nu depinde de genomul local, ci de capacitatea lor de a instrui sistemul imunitar să recunoască și să combată patogenii.
Organizația Mondială a Sănătății explică în detaliu cum funcționează vaccinurile. Acestea pregătesc sistemul imunitar să recunoască și să lupte împotriva agenților patogeni specifici, fie prin introducerea unei forme inactive sau atenuate a patogenului, fie prin utilizarea unor componente precum proteine virale. Sistemul imunitar răspunde producând anticorpi, pregătindu-se astfel pentru o viitoare expunere.
Factual.ro a vorbit și cu prof. univ. dr. Răzvan Cherecheș, care ne-a ajutat să analizăm ce spune literatura de specialitate.
Nu există dovezi care să susțină existența unui „genom național” unic, care ar justifica vaccinuri adaptate pentru anumite națiuni sau etnii. Răspunsurile la vaccinuri sunt influențate de o combinație de factori genetici, de mediu și demografici. Deși variabilitatea genetică joacă un rol, aceasta este distribuită între populații și nu este specifică unui singur grup. În locul unui „genom național”, cercetările susțin o abordare personalizată și adaptată diversității genetice globale, pentru a îmbunătăți eficacitatea vaccinurilor.
Ideea de „genom etnic” sau „genom național” este controversată, deoarece diversitatea genetică din cadrul grupurilor etnice contrazice existența unui genom omogen. Cercetările arată că genetica influențează sănătatea și răspunsurile la tratamente, dar folosirea acestor concepte poate perpetua inegalități și stereotipuri.
Răspunsul imun al oamenilor la vaccinuri este influențat nu numai de factori genetici, dar și de mediu și de sănătate, iar variabilitatea este semnificativă, chiar și în cadrul aceleiași etnii.
Un studiu publicat în jurnalul științific Digestive Diseases and Science realizat de un colectiv de cercetători pe animale și pe oameni a demonstrat că diversitatea genetică afectează și ea răspunsul la vaccinuri, inclusiv la vaccinurile pentru hepatita B.
De asemenea, există dovezi că răspunsurile imune sunt ereditare, iar acest lucru sugerează necesitatea unor vaccinuri personalizate care să țină cont de variabilitatea genetică, însă acest domeniu nu se concentrează pe apartenența la o etnie anume.
Institutul Național pentru Sănătate din Statele Unite ale Americii a publicat un factsheet despre modalitatea de funcționare a vaccinurilor mARN, specifică vaccinurilor COVID-19. Acestea instruiesc celulele să producă o proteină specifică patogenului (de exemplu, proteina spike a SARS-CoV-2), declanșând astfel un răspuns imun, fără a afecta genomul uman. Acest răspuns protejează organismul împotriva infecțiilor viitoare.
De asemenea, un alt articol științific realizat de către Kate L. Seib, Gordon Dougan și Rino Rappuoli, publicat în revista științifică de genetică PLOS Genetics, abordează importanța genomului în tehnologia vaccinurilor.
Genomica, prin tehnici precum secvențierea ADN-ului, ajută la identificarea rapidă și precisă a țintelor agenților patogeni (viruși, bacterii sau alte microorganisme care pot provoca boli). Astfel, cercetătorii pot proiecta vaccinuri mai eficiente și mai bine adaptate. În special, conceptul de reverse vaccinology (vaccinologie inversă) se referă tocmai la capacitatea cercetătorilor de a dezvolta vaccinuri prin studierea genomului agenților patogeni (și nu prin studierea genomului uman).
În ceea ce privește deficiențele vaccinurilor COVID-19, există rapoarte internaționale care subliniază faptul că, în ciuda succesului general al campaniilor de vaccinare, au fost semnalate unele preocupări legate de siguranța și eficiența vaccinurilor. Un exemplu este articolul colectiv realizat de Abraham N, Spruin S, Rossi T, Fireman B, Zafack J, Blaser C, Shaw A, Hutchings K și Ogunnaike-Cooke S care demonstrează existența unui risc 5,69% de miocardită și/sau pericardită, la bărbații în vârstă de 18-29 de ani care au primit o a doua doză de vaccin ARNm COVID-19.
Riscul a fost ulterior analizat și în raportul OMS care a subliniat cazuri de reacții adverse. Aceste reacții sunt monitorizate îndeaproape, iar cercetările continuă pentru a înțelege mai bine cauzele și pentru a îmbunătăți sistemele de raportare a efectelor adverse post-vaccinare.
Vaccinurile COVID-19, de exemplu, au trecut prin multiple faze de testare clinice, care includ studii pe voluntari sănătoși, dar și pe grupuri diverse de populație, pentru a evalua siguranța și eficiența lor, înainte de aprobare.
Fiecare vaccin trebuie să îndeplinească standarde stricte stabilite de autoritățile internaționale de reglementare, cum ar fi Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) și Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA). Aceste agenții monitorizează testele clinice și aprobă vaccinurile doar dacă se demonstrează că beneficiile lor depășesc riscurile. După aprobarea inițială, vaccinurile continuă să fie monitorizate prin sistemele de supraveghere post-marketing, pentru a detecta orice efecte adverse rare sau pe termen lung care nu au fost observate în studiile clinice.
În plus, există un proces continuu de raportare a reacțiilor adverse, iar agențiile de reglementare pot solicita modificări ale instrucțiunilor de utilizare sau retragerea vaccinurilor de pe piață, dacă se identifică probleme grave. Aceste măsuri protejează sănătatea publică și garantează că vaccinurile nu sunt doar eficiente, dar și sigure.
Afirmațiile lui Mircia Chelaru sunt false. Nu există dovezi științifice care să susțină existența unui „genom românesc”, iar ipoteza că vaccinurile ar trebui să țină cont de genomul unei nații nu este fundamentată științific.
Rapoartele internaționale și comunitatea academică subliniază că vaccinurile COVID-19 au avut efecte adverse minime și că testarea acestora a respectat toate standardele internaționale de siguranță și eficiență. Studiile clinice au demonstrat că vaccinurile au fost sigure și eficiente pentru populații diverse, iar supravegherea post-marketing continuă să monitorizeze siguranța acestora.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.