Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
La mijlocul lunii iulie, Nicolae Ciucă semnează, în calitate de președinte al PNL, un articol în evz.ro.
„Primul lucru pe care îl putem face este să menținem cooperarea și stabilitatea politică. Ne aducem bine aminte că România nu a fost departe de o asemenea polarizare cu câțiva ani în urmă. Dar noi, cei din PNL, am reușit să ne așezăm la masa discuțiilor și să conlucrăm cu alte partide pentru bunăstarea românilor, indiferent de diferențele politice. Ne opunem populismului, pentru că este o premisă pentru o viitoare polarizare a societății noastre. De aceea, trebuie să luptăm activ împotriva războiului informațional pe care Rusia (sau alte regimuri autoritare) îl poartă prin răspândirea de dezinformări, în scopul destabilizării țărilor democratice.
Modul meu de a face politică implică să lăsăm deoparte disputele și să colaborăm și cu alte formațiuni politice, atunci când situația o cere. Așa am reușit să dăm, în ultimii ani, României stabilitate, să lucrăm împreună în folosul cetățenilor și să ajutăm economia să se dezvolte. Mulțumită acestei abordări, am reușit să păstrăm echilibrul bugetar, să atragem mai multe investiții străine și să creștem gradul de absorbție a fondurilor europene la peste 90%.”, prezintă politicianul în cadrul textului publicat sub forma unui articol de presă.
Chiar dacă încă nu a început campania electorală pentru alegerile parlamentare și prezidențiale, textul semnat de liderul PNL are toate aspectele unui articol de publicitate electorală.
În cadrul articolului se subliniază că, datorită acțiunilor politico-administrative ale liberalilor, în ultimii ani în România s-a păstrat echilibrul bugetar, a crescut numărul investițiilor străine și gradul de absorbție a fondurilor europene a fost de peste 90%.
Mai trebuie menționat că Nicolae Ciucă este politicianul liberal nominalizat să devină candidatul PNL la alegerile prezidențiale de anul acesta.
Dacă în ultimii ani în România a existat un echilibru bugetar?
Care este situația investițiilor străine din țara noastră?
Care este gradul de absorbție al fondurilor europene ?
De la începutul lunii noiembrie 2019 până în iunie 2023, politicienii care au ocupat funcția de Premier au venit din cadrul PNL:
Pentru a verifica cei trei indicatori, echilibrul bugetar, gradul investițiilor străine în România și gradul de absorbție al fondurilor europene vom analiza perioada 2019 – 2023.
Principiul echilibrului bugetar este stabilit de LEGEA nr. 500/2002 și de art. 310 (1) pct. 3 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. El prevede că bugetul trebuie calculat printr-un volum identic de venituri şi cheltuieli. Atunci când bugetul este deficitar, cheltuielile sunt mai mari decât veniturile. Bugetul este excedentar când balanța între cheltuieli și venituri este înclinată în favoarea celei de-a doua valori.
Un document al Ministerului Finanțelor Publice arată că în perioada 2004 – 2022 în România nu a existat echilibru bugetar, ci un deficit cuprins între -0,5 și -9,5. Anul trecut țara noastră a înregistrat un deficit bugetar de -6,6 fiind al treilea cel mai mare deficit bugetar dintre țările Uniunii Europene. De asemenea, datele Eurostat arată că în prima parte a acestui an deficitul a fost de -9,2.
Într-un document oficial, Comisia Europeană atrage atenția asupra faptului că nu s-a luat nicio măsură de contracarare a deficitului bugetar înregistrat în ultima perioadă.
Sursa: Captură commission.europa.eu
Despre deficitul bugetar al României, Factual.ro a publicat mai multe articole (vezi aici, aici, aici, aici sau aici).
Investițiile străine în România
Potrivit celui mai recent bilanț BNR, valoarea a Investițiilor Străine Directe (ISD) în România a urcat de la 5,173 miliarde euro (în anul 2019) la 10,039 miliarde euro (în anul 2022). Însă, după cum se vede în graficul de mai joc, valoarea ISD a înregistrat o scădere în 2020 față de anul precedent.
Sursa bnr.ro
Apoi, în anul 2023 investițiile străine în afacerile din România au scăzut, pentru a doua oară în perioada guvernelor PNL, cu 13% față de anul 2022, arată un studiu economic realizat de Ernst & Young. De altfel, diferența negativă a valorii ISD în România a anului 2023 față de 2022 s-a înregistrat la majoritatea țărilor europene.
Studiul economic arată că, după doi ani succesivi de creștere, redresarea post-COVID-19 a investițiilor străine directe (ISD) în Europa a stagnat: 5.694 de proiecte ISD au fost anunțate în Europa în 2023, în scădere cu 4% față de 2022.
La nivel european, măsurat prin numărul de proiecte anunțate, indicele ISD rămâne cu 11% sub nivelul din 2019, chiar înainte ca pandemia să lovească Europa.
Numărul de locuri de muncă create de proiectele ISD în 2023 a scăzut brusc, cu 7% față de 2022.
Referitor la România, studiul E&Y arată că, dacă în 2022 erau 69 de proiecte ISD, în anul următor numărul lor a scăzut la 60 proiecte ISD.
Se poate afirma că investițiile străine directe (ISD) în România au avut, în perioada guvernelor liberale, o cotă fluctuantă, și nu una de creștere.
Date concrete despre acest tip de investiții în România pot fi accesate AICI.
România a primit, până în momentul de față, bani europeni prin intermediul a 3 cadre financiare: CFM 2007 – 2013, CFM 2014 – 2020 și CFM 2021 – 2027. În aceste cadre de finanțare, sunt diferențiate mai multe fonduri prin care banii ajung în România.
Un raport al Comisiei Europene privitor la România arată că la începutul anului 2019, țara noastră avea o rată de absorbție a fondurilor europene de 26% din totalul fondurilor alocate, față de media UE, care era de 28%.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene are un set de tabele în care sunt publicate date financiare despre fondurile europene accesate de România. Pentru a arăta gradul de absorbție al fondurilor europene am extras procentele de la finalul anilor din perioada 2019 – 2023.
Trebuie precizat că în stadiul incipient al programelor europene, intră sume de bani mai mici, cum ar fi prefinanțările, iar pe finalul programelor intră marea parte a banilor. Astfel, este impropriu spus că un guvern a crescut absorbția fondurilor europene. De asemenea, pentru a prezenta o situație cât mai fidelă realității trebuiesc luate în calcul și fondurile europene din PNRR. La acest capitol gradul de absorbție este de 14%, în situația în care suntem la jumătatea acestui exercițiu financiar.
Captură ec.europa.eu
Despre modalitatea în care statul român a gestionat fondurile europene, Factual.ro a publicat mai multe articole, unele dintre ele putând fi accesate aici, aici, aici, aici sau aici.
Ținând cont de indicii financiari prezentați se poate spune că declarațiile lui Nicolae Ciucă sunt false. Este adevărat că, în anul 2023 România a înregistrat o absorbție a fondurilor europene de peste 90%, însă această creștere nu se datorează politicilor guvernelor PNL. Investițiile străine directe în România au înregistrat o cotă fluctuantă în perioada 2019 – 2023, iar în această perioadă de timp nu se poate afirma că în țara noastră a fost un „echilibru bugetar”.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.