Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
În 21 februarie 2024, Nicolae Ciucă şi Marcel Ciolacu au susţinut o conferinţă de presă comună, unde fostul premier a vorbit despre importanţa menţinerii stabilităţii în coaliţie și comasarea alegerilor, susţinând că, datorită echilibrului garantat de alianţa PNL-PSD, România a înregistrat cel mai semnificativ avans economic din ultimii ani:
„Am avut în vedere tot ceea ce s-a întâmplat de la sfârşitul anului 2021, când această coaliţie şi-a asumat guvernarea, reuşind să treacă România printr-o serie de crize succesive şi suprapuse şi, desigur, să deruleze programul de guvernare îndeplinind obiectivele aşa cum ni le-am asumat.
Trebuie să scoatem în evidenţă faptul că, începând de la finele anului 2021, România a reuşit să realizeze cea mai mare absorbţie de fonduri europene, peste 95%. De asemenea, România a reuşit să realizeze, datorită acestei stabilităţi, atracţia interesului investitorilor străini şi să dobândim cele mai mari sume ale investiţiilor străine directe în România.
De asemenea, este pentru prima dată când România are o creştere economică reală bazată pe investiţii. Practic, la finele anului 2022, a fost pentru prima dată în cei 35 de ani când veniturile la bugetul de stat pe bază de investiţii au reprezentat 2,8% în raport cu 2,2% venituri bazate pe consum”
Dacă în prezent rata de absorbţie a fondurilor europene depăşeşte 95%.
Dacă în ultimii 35 de ani, România a înregistrat pentru prima dată o creştere economică bazată pe venituri din investiţii (2,8%), şi nu pe consum (2,2%), în 2023.
Nu este pentru prima dată când Nicolae Ciucă face declaraţii despre absorbţia fondurilor europene.
Într-o altă verificare, Factual.ro a prezentat detaliat evoluţia fluxurilor financiare dintre România şi Uniunea Europeană din ultimii 16 ani, explicând că, perioada 2022-2023 a fost într-adevăr prolifică din perspectiva valorificării banilor europeni deoarece România a avut la dispoziție și sumele disponibile prin PNRR, bugetul estimat iniţial fiind oricum mult mai mare.
România a primit fonduri europene prin cadrele financiare multianuale (CFM): 2007-2013, 2014-2020 şi 2021-2027.
Chiar dacă momentan avem în vedere CFM 2021-2027, sumele primite în baza cadrului financiar multianual 2014-2020 au putut fi cheltuite până la sfârşitul anului 2023.
Cu privire la rata de absorbție (sumele efectiv cheltuite), datele publicate de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene pe 01 martie 2024 indică faptul că rata de absorbție a României a atins pragul de 95,95% (Politica de Coeziune). Însă, este normal ca indicele să fie unul ridicat deoarece se referă la perioada de programare deja finalizată 2014-2020.
Într-o analiză recentă, Factual.ro a arătat că absorbția fondurilor aferente CFM 2021-2027 este una întârziată, cu un procent de numai 4,15%.
Totodată, unul dintre principalele instrumente prin care România beneficiază de bani europeni priveşte Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Aprobarea PNRR de către Comisia Europeană a însemnat pentru România alocarea de fonduri în valoare de 28,5 miliarde euro. Potrivit datelor Comisiei Europene, din acest total, au fost transferaţi efectiv 9,41 miliarde euro (granturi plus împrumuturi).
Pentru a atrage treptat banii din PNRR, România trebuie să îndeplinească 224 reforme și 294 investiţii. Până la acest moment, România a îndeplinit 14% din jaloanele şi ţintele asumate.
Nota privind execuţia bugetului general consolidat din 31 decembrie 2023, indică faptul că veniturile totale au însumat 521,45 mld lei în 2023 (în creștere cu 13,3%). Dinamica
acestora a fost susținută în principal de evoluția încasărilor din fonduri europene, impozitul
pe salarii și venit și contribuții de asigurări, şi nu neapărat de investiţii. Totodată, au fost consemnate evoluții pozitive, însă mai ponderate, și în cazul veniturilor din TVA, impozitul pe profit și venituri nefiscale.
Potrivit datelor anuale semidefinitive publicate de INS în 14 februarie 2024, procentul de 2,2% menţionat de Nicolae Ciucă se referă la „consumul final efectiv total”, noţiune care priveşte evoluţia PIB-ului în trimestrul III 2023. Cifrele provizorii transmise de Institutul Naţional de Statistică în 08 martie 2024, indică un consum final efectiv total pentru anul 2023 de 2,3%.
Vorbind despre avansul economic înregistrat de România anul trecut, fostul premier oferă ca exemplu procentul „veniturilor din investiţii (2,8%)”, indicator care a depăşit câştigurile din consum (2,2%). Însă, atât Institutul Naţional de Statistică, cât şi Ministerul Finanţelor nu au publicat rapoarte care să includă această categorie de venituri.
Pentru a afla cât la sută din PIB au reprezentat veniturile din investiţii în 2023, Factual.ro a trimis o solicitare Ministerului Finanţelor, dar instituţia nu a putut să clarifice aspectul, oferind drept răspuns alt indicator:
„Conform execuției de casă la bugetul de stat, în anul 2023 din impozitarea veniturilor din investiții (impozit pe venit) s-au încasat 6,6 miliarde lei, reprezentând 0,4% din PIB.”, a transmis Ministerul Finanţelor.
Practic, procentul veniturilor din investiţii menţionat de Nicolae Ciucă nu este o informaţie accesibilă publicului larg.
Însă, pentru a stabili dacă în 2023 a fost pentru prima dată când România a avut cel mai semnificativ avans economic, este necesar să analizăm evoluţia anuală a PIB-ului, luând ca perioadă de referinţă ultimii 35 de ani.
Potrivit datelor prezentate de Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional şi Institutul Naţional de Statistică, evoluţia Produsul Intern Brut în intervalul 1989-2023 arată în felul următor:
Unica referință prezentată de Ministerul Finanţelor cu privire la noţiunea de investiţii priveşte „cheltuielile de investiţii”, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, cu un total de 100,66 miliarde lei în 2023. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut (1.583.500,0 milioane lei), cheltuielile de investiţii au reprezentat 6,35% din PIB.
Declaraţia lui Nicolae Ciucă este falsă. Datele publicate de Ministerul Finanţelor menționează o rată de absorbţie de peste 95%, însă acest procent are în vedere CFM deja finalizat 2014-2020. Pentru CFM actual 2021-2027 rata de absorbţie este de numai 4,15%, iar 2023 nu a fost primul an în care România a avut cel mai semnificativ avans economic. Acest lucru s-a întâmplat în 2008. Creşterea economică înregistrată în 2023 se numără printre cele mai mici din ultimii 35 ani, fiind susţinută de încasări din fonduri europene, impozite, contribuții sociale, şi nu neapărat de investiţii.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.