Ce verificăm?

Care sunt lucrările de infrastructură la care se referă primarul Emil Boc?

Verificare

În 24 mai, Primăria Comunei Florești a emis autorizația de construire pentru lucrările de lărgire a DN1, de la 4 la 6 benzi. Noile culoare adăugate vor fi dedicate ambulanțelor, pentru asigurarea accesului la Spitalul Regional de Urgență Cluj, care se construiește în localitatea Florești, și a mijloacelor de transport în comun care vor asigura legătura între Florești și Cluj-Napoca.

Acest tronson nu face parte efectiv din centura Clujului și nici nu este un drum nou.

În 2023, primarul Emil Boc a declarat public că aceste lucrări, chiar dacă sunt licitate, în mod generic, sub titulatura „Centura Metropolitană Cluj”, ele nu fac parte propriu-zis din acest proiect.

• „Am să vă prezint drumurile de legătură care nu sunt incluse în Centura Metropolitană, dar care sunt efectuate de către primăriile Florești, Cluj-Napoca și Apahida. Pentru că ele asigură, pe lângă nodurile de legătură ale centurii, și alte zone importante de conectivitate cu Centura Metropolitană astfel încât, din Baciu, din florești, din orice zonă te-ai afla să poți ajunge pe Frunzișului, pe Calea Turzii, în Borhanci” (min 0:30).
• „Din Gilău și Florești spre Cluj-Napoca vei putea intra pe trei direcții: prima, care este și astăzi, DN1 Cluj-Florești, numai că se mărește de la 4 la 6 benzi, a doua cea pe care o avem din spatele Vivo, de la Spitalul Regional de Urgență (…) cea de-a treia intrare este din Florești, de la nodul 5” (min 5:39)

Cu alte cuvinte, acestea sunt drumuri de legătură și nu centura propriu-zisă.

Asociația Pro Infrastructura a realizat o hartă interactivă cu Centura Metropolitană Cluj. din aceste imagini se poate înțelege faptul că lucrările la centură nu au început.

*Sursa: Captură foto proinfrastructura.ro

*Explicație foto: Lucrările pentru care în 24 mai 2024 a fost emisă autorizația de construire sunt marcate cu linii portocalii și vor avea loc pe DN 1. Traseul Centurii Metropolitane Cluj este marcat cu puncte albe și portocalii. Se poate observa că tronsonul nu face parte integrantă din centura ocolitoare.

De altfel, în caietul de sarcini al licitației este specificat clar că este vorba despre modernizarea DN 1 pe o distanță de aproximativ 3 km.

„Modernizarea drumului DN1 de la km la 481+500 km 483+655 cu extinderea la trei benzi pe sens, dintre care una destinată special transportului public de persoane și vehiculelor speciale – poliție, salvare, pompieri cu lățimea de 3,25m și două benzi de 3,0m destinate autovehiculelor.”, mai arată caietul de sarcini.”

În realitate, lucrările la centura ocolitoare a Clujului nu au început niciodată. 

Istoricul centurii ocolitoare care nu există

În 2016, administrația locală clujeană publica, în raportul final al „Planului de Mobilitate Urbană Durabilă Cluj-Napoca”, către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, intențiile de a construi o centură metropolitană care să înconjoare municipiul Cluj-Napoca. La data respectivă, orașul condus de Emil Boc avea doar o porțiune din centura ocolitoare, între localitățile Vâlcele și Apahida.

*Sursa foto Captură google maps

*Explicație foto: Drumul, inaugurat în 2013, începe înainte de intrarea în localitatea Feleacu și se termină în zona localității Sânnicoară.

În 2017, primarul Emil Boc a declarat că a semnat „certificatul de naștere” al “Drumului Trans-Regio Gilau-Apahida, TR Feleac, indicativ ET35”. 

După un an, edilul clujean a declarat că au fost semnate Studiul de fezabilitate, Planul Urbanistic Zonal și Detaliile tehnice de autorizare a construcției, documentații aferente proiectului. El a mai spus că acest proiect de infrastructură figurează în Master Planul General de Transport al României sub denumirea de Drumul Trans-Regio Gilău – Apahida (TR Feleac, indicativ ET35, cod proiect RTR098 RTR099). 

Potrivit acestui document, centura metropolitană este împărțită în două faze, ambele cu implementare în perioada 2016-2017:

*Sursa: Master Planul General de Transport al României

*Explicație foto: Faza I – Centura de sud care conectează localitatea Gilău de partea de sud-vest  orașului Cluj-Napoca

*Sursa: captură Master Planul General de Transport al României

*Explicație foto: Centura sud care va conecta sud-vestul orașului Cluj-Napoca de localitatea Apahida.

În 2020, an în care Emil Boc a câștigat al patrulea mandat de primar, subiectul centurii a fost dezbătut efervescent în presa locală. (vezi aici, aici, aici sau aici).

Abia în anul 2023, după ce studiul de fezabilitate a fost finalizat, Primăria Cluj-Napoca a organizat prima licitație pentru atribuirea contractului de proiectare și execuție. Procedura a fost anulată pe motiv că „ofertanții înscriși nu au criptat oferta financiară/sau nu au răspuns la toți factorii de evaluare electronici, după caz”.

În același an, autoritatea locală a organizat o a doua licitație pentru desemnarea unui proiectant și constructor pentru acest proiect de infrastructură.

În pofida faptul că a fost depusă o singură ofertă, Primăria Cluj-Napoca a dat un verdict după aproape jumătate de an și, în mai 2024, a respins oferta. Asocierea de firme a depus o contestație, dar CNSC a decis să respingă plângerea.

Ținând cont de toate aceste aspecte, nu se poate spune că au început lucrările la Centura Metropolitană Cluj.

Concluzie

Afirmațiile primarului Emil Boc sunt FALSE. Proiectul Centurii Metropolitane Cluj nu are desemnat un constructor și un proiectant, procedura de licitație fiind anulată de Primăria Cluj-Napoca. La sfârșitul lunii mai 2024, Primăria Florești a eliberat o autorizație de construire pentru lărgirea unei porțiuni de aproximativ 3 km din DN1, drumul național care străbate localitatea, și nu pentru Centura Metropolitană Cluj.

*Foto copertă: Emil Boc / Facebook